Pentagonul investeşte în apărarea sa. Departamentul american al Apărării a încheiat un parteneriat public-privat pe termen lung cu MP Materials, o companie americană producătoare de pământuri rare, în cadrul căruia va deveni cel mai mare acţionar al acesteia şi va investi câteva miliarde de dolari, a anunţat joi compania, potrivit AFP.
Acest „acord transformaţional (…) va accelera dramatic dezvoltarea unui lanţ de aprovizionare de la un capăt la altul cu pământuri rare magnetice în Statele Unite şi va reduce dependenţa de sursele străine”, a declarat MP Materials într-un comunicat.
Datorită unui „pachet de investiţii de mai multe miliarde de dolari” – inclusiv un împrumut de 150 de milioane de dolari pe o perioadă de 12 ani – şi a „angajamentului pe termen lung” al Departamentului Apărării, compania intenţionează să înceapă construirea unei a doua fabrici de magneţi de îndată ce va fi identificată o locaţie.
Al doilea sit de extracţie a pământurilor rare din lume
Producţia va începe în 2028 şi este destinată clienţilor din sectorul apărării şi din cel privat. Aceasta îi va oferi o capacitate totală de 10 000 de tone de magneţi pe an, în plus faţă de infrastructura existentă la Mountain Pass (California). Aceasta este considerată a doua cea mai mare locaţie de extracţie a pământurilor rare din lume.
Producţia actuală este de aproximativ 1.000 de tone pe an (suficient pentru a echipa aproximativ 500.000 de motoare de vehicule electrice) la situl californian, care este în curs de extindere la 3.000 de tone, în timp ce noul sit ar trebui să aibă o capacitate anuală de 7.000 de tone. General Motors este unul dintre primii săi clienţi.
În detaliu, acordul prevede ca Pentagonul să achiziţioneze echivalentul a 400 de milioane de dolari în acţiuni preferenţiale convertibile nou emise, precum şi un drept de a cumpăra acţiuni ordinare timp de zece ani, la un preţ unitar de 30,03 dolari. În final, ministerul ar trebui să deţină 15% din capitalul MP Materials, devenind astfel cel mai mare acţionar al acesteia.
Printre acţionarii actuali se numără şi grupul chinez Shenghe Resources (aproximativ 7%), însă, aşa cum se prevede în contractul cu ministerul, MP Materials nu va mai expedia producţia în China, au declarat directorii analiştilor în cadrul unei conferinţe audio. Acţiunile MP Materials au încheiat ziua în creştere cu 51%, la 45,23 dolari, la Bursa din New York.
Un preţ minim de 110 dolari pe kilogram timp de zece ani
Ministerul s-a angajat, de asemenea, să plătească un preţ minim de 110 dolari pe kilogram timp de zece ani pentru producţia sa de NdPr, un aliaj de neodim şi praseodim utilizat în special în motoare şi generatoare.
Această clauză, care garantează un preţ semnificativ mai mare decât cel actual (aproximativ 60 de dolari), este menită să „reducă riscurile asociate speculaţiilor în afara pieţei” şi să „asigure un flux stabil de lichidităţi” pentru întreprindere. În cazul în care preţul este mai mare, acordul prevede ca Pentagonul să recupereze o cotă de 30% din surplus. De asemenea, acordul va garanta că toţi magneţii produşi de cea de-a doua uzină – denumită 10X – vor fi achiziţionaţi timp de zece ani după finalizarea construcţiei acesteia.
Pământurile rare – şaptesprezece materii prime descoperite la sfârşitul secolului al XVIII-lea în Suedia, fiecare cu proprietăţi diferite – sunt strategice deoarece sunt esenţiale pentru economia de mâine, în special pentru tehnologiile de tranziţie energetică şi pentru electronică.
Preşedintele american Donald Trump este foarte sensibil la acest subiect, punându-le în centrul unui acord de ajutor american cu Ucraina în februarie şi al negocierilor comerciale actuale cu China. El doreşte, de asemenea, să deţină Groenlanda, care conţine 36,1 milioane de tone de resurse de pământuri rare, conform studiului geologic al Danemarcei şi Groenlandei (GEUS).
