Într-un discurs adresat luni la Casa Albă alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a avertizat că va impune tarife vamale „foarte severe” la Moscova dacă nu se ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în termen de 50 de zile.
Trump nu a oferit detalii, dar un oficial de la Casa Albă a declarat ulterior că noile sancțiuni vor include tarife de 100% pentru exporturile rusești către SUA, precum și tarife secundare de 100% pentru țările care cumpără petrol de la Moscova.
Dacă vor fi adoptate, aceste sancțiuni ar escalada drastic războiul economic pe care Occidentul îl poartă împotriva Rusiei de când aceasta a invadat Ucraina în februarie 2022.
Însă traderii de petrol nu cred asta. Prețurile petrolului au scăzut cu peste 1 dolar după anunțul lui Trump, ceea ce semnalează că investitorii cred că există o probabilitate mică ca Trump să își îndeplinească amenințarea.
Asta pentru că sancțiunile secundare eficiente ale SUA asupra petrolului rusesc ar duce cel mai probabil la o creștere bruscă a prețurilor globale la energie, punând presiune în sus asupra inflației globale, afectând în cele din urmă consumatorii americani, lucru pe care Trump îl sfiește să-l facă.
Practic, investitorii pariază că, cu cât o amenințare din partea lui Trump este mai extremă, cu atât este mai puțin probabil ca aceasta să se materializeze. Acesta poate fi un pariu decent, dar este și unul riscant.
Când vine vorba de Rusia, miza pentru piețele energetice nu ar putea fi mai mare.
Rusia este al treilea mare producător de petrol din lume, după Statele Unite și Arabia Saudită, producând 9,8 milioane de barili de petrol pe zi în iunie, aproape o zecime din rezervele globale.
Rusia a exportat 4,68 milioane de barili pe zi de țiței în iunie, precum și 2,5 milioane de barili pe zi de produse rafinate, cu o valoare totală de 13,6 miliarde de dolari, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. China, India și Turcia sunt principalii cumpărători de țiței rusesc, pe care îl procesează în rafinăriile locale.
Veniturile din taxele pe petrol și gaze și tarifele la export au reprezentat între 30% și 50%, din bugetul federal al Rusiei în ultimii ani, ceea ce face ca aceste fonduri să fie cea mai importantă sursă de numerar pentru Kremlin.
Statele Unite și aliații săi europeni au impus sancțiuni economice severe Rusiei din 2022 și au oprit majoritatea achizițiilor directe de petrol din Rusia. Acest lucru a avut consecințe deosebite pentru Europa. Înainte de războiul din Ucraina, aceasta depindea de Moscova pentru aproape o treime din petrolul său, dar astăzi țițeiul rusesc reprezintă mai puțin de 5% din importurile de petrol ale continentului.
Este important de menționat că guvernele occidentale au adaptat aceste sancțiuni cu delicatețe pentru a evita crearea unui șoc sever al prețurilor. Măsurile existente includ
vizarea petrolierelor rusești și plafonarea prețului pe care țările îl pot plăti pentru țițeiul rusesc fără a încălca sancțiunile.
Uniunea Europeană analizează în prezent un nou pachet de sancțiuni care ar reduce plafonul prețurilor și ar stopa toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.
Sancțiunile existente au afectat cu siguranță veniturile Kremlinului, dar cu toate acestea au fost greu de aplicat. Moscova a creat o rețea extinsă de așa-numite petroliere „flotă întunecată” care utilizează finanțare și asigurări alternative non-occidentale pentru a transporta petrol în întreaga lume.
În același timp, rafinăriile din țările care importă în prezent țiței rusesc au beneficiat de materii prime mai ieftine și, în mod ironic, au reușit să își mărească exporturile de combustibil către Europa, deoarece aceasta a căutat o alternativă la aprovizionarea directă cu Rusia.
Prin urmare, dacă ar fi implementate tarife secundare pentru țițeiul rusesc, ar putea reduce drastic exporturile de petrol ale Rusiei, prin limitarea soluțiilor alternative la regimul actual de sancțiuni.
În ciuda acestui context, piețele par dispuse să parieze că ultima amenințare a lui Trump este pur și simplu o tactică de negociere, în timp ce acesta încearcă să intensifice presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a accepta un armistițiu în Ucraina.
Reacția iritată a traderilor la ultima amenințare a lui Trump subliniază cât de diferite și cât de dificile au devenit prognozele pieței energetice în timpul celei de-a doua administrații Trump.
Previziunile pe o piață fizică precum cea a petrolului și gazelor se bazează de obicei pe ceea ce se întâmplă efectiv pe teren. Sentimentul investitorilor poate juca, evident, un rol, dar de obicei unul mult mai mic decât în cazul acțiunilor, de exemplu.
Însă, în loc să se concentreze exclusiv pe aspectele fundamentale, investitorii de astăzi se confruntă adesea cu nevoia să ghicească dacă declarațiile adesea bombastice ale președintelui SUA sunt doar instrumente de negociere, așa cum se pare că a fost cazul tarifelor vamale din „ Ziua Eliberării ” din 2 aprilie, sau sunt foarte reale, așa cum s-a văzut în cazul atacurilor SUA asupra instalațiilor nucleare ale Iranului. Și, pentru a complica și mai mult lucrurile, reacția pieței în sine poate juca un rol în ceea ce face în cele din urmă Trump.
Un astfel de mediu volatil ar putea fi benefic pentru traderii care caută riscuri, dar va fi destul de inconfortabil pentru toți ceilalți.
