Spitalelor din Berlin li s-a prezentat un plan – rezultatul a doi ani de lucru – pentru a răspunde la acest scenariu, precum şi la altele privind apărarea civilă, potrivit Agerpres.
Planul complet rămâne confidenţial din motive de securitate. Totuşi, Senatul Berlinului (organism executiv al capitalei Germaniei) a prezentat problemele importante în cadrul unei conferinţe de presă susţinute joi.
Acestea includ menţinerea serviciilor şi a lanţurilor de aprovizionare necesare spitalelor pentru ca ele să rămână operaţionale, alocarea de urgenţă a pacienţilor şi asigurarea de suficientă energie de rezervă, provizii medicale şi medicamente.
Potrivit dpa, planul a fost conceput pe fondul războiului Rusiei cu Ucraina şi al temerilor NATO cu privire la un avans către Europa de Vest.
Când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014, guvernul german a decis să reorganizeze apărarea civilă a ţării, care fusese neglijată de la reunificarea din 1990.
Senatoarea pentru sănătate a Berlinului, Ina Czyborra, a explicat că, “urmare a re-evaluării ameninţărilor, a devenit necesar să extindem apărarea civilă dincolo de ceea ce s-a cerut în ultimii ani.”
Cele mai pesimiste scenarii includ un număr crescut de pacienţi alături de distrugerea infrastructurii şi a resurselor, un conflict militar în Berlin şi evacuarea completă a capitalei.
Marc Schreiner, directorul general al Asociaţiei Spitalelor din Berlin, a declarat că simulări periodice ale situaţiilor de urgenţă ajută spitalele să fie bine pregătite să răspundă la situaţii periculoase acute. Totuşi, noul plan a arătat că mai sunt multe de făcut.
Unele posibile situaţii de criză, cum ar fi conflictele militare sau ameninţările hibride, necesită în continuare pregătiri, a adăugat Schreiner. “Trebuie să ne facem infrastructura de sănătate mai rezistentă la crize”, a subliniat acesta.
Şi ţări de pe flancul estic al NATO, precum ţările baltice şi Polonia, se pregătesc pentru a face faţă unui posibil conflict armat, prin modernizarea spitalelor, organizarea de exerciţii militare şi stocarea de provizii, printre altele, după cum a relatat la 16 iunie publicaţia Politico Europe.
