Sărbătorile zilei din 20 iulie 2025 – Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul
Ortodoxe
Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul
Duminica a 6-a după Rusalii
Greco-catolice
Duminica 6 dR. Sf. Pf. Ilie Tesvitanul
Romano-catolice
Duminica a 16-a de peste an
Ss. Apolinar, ep. m.; Ilie, profet; Aurel, ep.
‘Patria Sfântului Ilie, prorocul lui Dumnezeu, a fost țara Galaadului, de cealaltă parte de Iordan, care se învecinează cu Arabia și cu cetatea Tesvi, după care s-a numit și Tesviteanul. El s-a născut din seminția lui Aaron, din tată cu numele Sovac’. (Viețile Sfinților)
Sfântul Ilie a trăit în timpul domniei lui Ahab, rege al Regatului Israel, ce avea reședința în ținutul Samariei. Regele Ahab s-a căsătorit cu Isabela, o prințesă feniciană din Sidon, care se închina zeului Baal. Ahab, prețuind frumusețea femeii mai mult decât credința în Dumnezeul părinților săi, și-a obligat poporul să se închine zeului Baal, încurajând în acest fel idolatria.
‘Sfântul Ilie, auzind și văzând fărădelegile ce se făceau în poporul cel răzvrătit a lui Israil – împărații petrecând în păgânătate, judecătorii și cei mari făcând nedreptăți, popoarele slujind urâciunilor idolești, fără frică și fără teamă de Dumnezeu, tăvălindu-se în necurăție și aducând pe fiii lor ca jertfă diavolilor; iar adevărații cinstitori de Dumnezeu se primejduiau în strâmtorare și în prigonire, necăjindu-se și dându-se la moarte -, îl durea foarte tare inima și se tânguia; pe de o parte, pentru pierderea sufletelor omenești, iar pe de alta, pentru prigonirea cea cumplită împotriva drepților. El se mâhnea mai vârtos pentru necinstirile ce se făceau adevăratului Dumnezeu de cei necredincioși, se întrista și se umplea de râvnă pentru toate câte vedea’. (Viețile Sfinților)
Deci, prorocul lui Dumnezeu Ilie a mers la Ahab, fiind plin de râvnă către Dumnezeu, spre a-l mustra pentru rătăcire, că, părăsind pe Dumnezeul lui Israil, se închina diavolilor și pe toate popoarele le trăgea cu sine în pierzare.
Certându-l pe Ahab, Sfântul Ilie spune: ‘Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia slujesc eu; în acești ani nu va fi nici rouă, nici ploaie decât numai când voi zice eu!’ (3 Rg 17;1).
Sfântul Ilie s-a retras pe malul râului Cherit. Iar în urma lui, seceta și foametea a cuprins toată țara.
Atunci s-a împlinit cuvântul lui Moise către iudei: ‘Cerurile tale, care sunt deasupra capului tău, să se facă aramă și pământul de sub tine fier’ (Deuteronomul, 28 – 23). Căci Dumnezeul l-a ascultat pe Sfântul Ilie.
După trei ani și jumătate, regele și prorocii săi cei mincinoși și slugile lor împreună cu mult popor erau în muntele Carmel, acolo unde a venit însuși Ilie râvnitorul către Dumnezeu.
‘Până când veți șchiopăta voi de amândouă gleznele voastre?’, întreabă Sfântul Ilie mulțimile adunate pe muntele Carmelului: ‘Dacă Dumnezeu, Care v-a scos pe voi din pământul Egiptului, este Dumnezeu, apoi pentru ce nu mergeți în urma Lui? Iar dacă Baal este zeul vostru, apoi mergeți după el’, le spune israeliților, mustrați de conștiință pentru rătăcirea lor.
Când Dumnezeu a primit jertfa adusă de Prorocul Ilie și a căzut foc din cer ‘și a mistuit toate jertfele cele întregi, lemnele, pietrele, țărîna și apa care erau în groapă’, popoarele, văzând aceasta, au căzut cu fețele la pământ, strigând: ‘Cu adevărat Acesta este Unul Dumnezeu și nu este altul afară de El’.
Sfîntul Ilie le-a zis atunci: ‘Prindeți pe prorocii lui Baal, ca să nu scape nici unul dintr-înșii. Oamenii au prins pe toți prorocii mincinoși și Sfântul Ilie i-a dus la râul Chișon, care curgea și acolo i-a junghiat cu mâna sa; iar necuratele lor stârvuri le-a aruncat în apă, ca să nu se spurce pământul cu ele, nici să se vatăme văzduhul de mirosul lor’. (Viețile Sfinților)
Rugându-se apoi, o ploaie a răcorit pământul și foametea a încetat.
Sfântului Proroc Ilie nu i-a fost dată moartea, fiind ridicat la cer într-un car de foc. El este viu în trup, aflat în grija lui Dumnezeu în locașurile cerești.
‘El a fost văzut în Tabor de cei trei Sfinți Apostoli în vremea Schimbării la Față a Domnului și iar se va vedea de oamenii cei muritori trupește, înaintea venirii a doua pe pământ a Domnului și cel ce mai înainte a scăpat de sabia Izabelei va pătimi în acel timp de sabia lui Antihrist, împreună cu Enoh și cu Ioan. De atunci încolo se va învrednici de mare cinste nu numai ca prooroc, dar ca și mucenic în ceata sfinților, de la dreptul dătător de plată Dumnezeu, Cel Unul în trei fețe, Tatăl, Fiul și Sfîntul Duh, Căruia se cuvine cinstea și slava, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin’. (sursă: Viețile Sfinților – paginiortodoxe.tripod.com)
