Bolojan trage semnalul de alarmă: ‘Sistemul de sănătate apasă greu pe buget, fără beneficii reale pentru pacienți.’
În deschiderea conferinței de presă susținute de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, premierul Ilie Bolojan a prezentat o radiografie dură a sistemului sanitar românesc. Acesta a vorbit despre două probleme structurale majore care afectează grav funcționarea sistemului și au un impact semnificativ asupra bugetului de stat.
„Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani și sunt două aspecte majore care îi afectează buna funcționare”, a declarat premierul Ilie Bolojan. El a subliniat că prima problemă este legată de creșterea accelerată a cheltuielilor: „Nu mai putem susține această creștere în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget. Așa cum am prezentat și data trecută, cheltuielile alocate prin Casa Națională de Sănătate sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente ale bugetului de stat, față de o pondere de aproximativ 11%, cât înregistram în anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere.”
Bolojan a explicat că această situație generează o presiune constantă pe buget: „În consecință, există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli. În acest an, avem un buget alocat de 77 de miliarde de lei, la care colegii noștri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, pentru a: 1. Achita facturile restante – pentru că, din martie, nu am mai avut capacitatea financiară de a plăti integral sumele. 2. Asigura funcționarea sistemului până la finalul anului.” Potrivit premierului, este nevoie de cel puțin 10 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară – „ceea ce reprezintă o presiune mare pe bugetul de stat.”
A doua problemă majoră identificată de premier este lipsa unei corelații între fondurile investite și calitatea serviciilor oferite: „Această creștere importantă a sumelor pentru sănătate nu se reflectă proporțional nici în calitatea serviciilor oferite cetățenilor, nici în percepția și satisfacția pacienților. Măsurile propuse încearcă să rezolve o parte dintre aceste probleme, atacând cauzele care ne-au adus aici.”
Printre problemele punctate de premier se numără ineficiența managerială („Avem conducători de spitale care nu performează… nu există presiune sau stimulent pentru performanță”), cheltuielile salariale disproporționate („Spitalele ajung să existe mai mult pentru angajați, nu pentru pacienți”), frauda și serviciile „umflate” („Cheltuielile cresc, dar fără beneficii reale pentru pacienți”), precum și lipsa digitalizării: „Lipsa digitalizării împiedică transparența și eficiența. E nevoie urgentă de finalizarea softurilor Casei Naționale și interconectarea cu spitalele.”
De asemenea, Bolojan a criticat dezechilibrul public-privat din sistem: „Există un dezechilibru între public și privat care favorizează ieșirea banilor din sistemul public. Trebuie reglementată mai bine relația dintre cele două sectoare.” În plus, a semnalat lipsa unor criterii de performanță pentru salarizarea medicilor: „Vor fi demarate proiecte pilot pentru salarizarea bazată pe performanță.”
Printre alte probleme enunțate se numără și lipsa autorității managerilor („Fără un raport de performanță clar, managerii nu pot cere rezultate”), supraconsumul de medicamente inovative („Este necesară o trecere la medicamente generice acolo unde este posibil”) și prevenția slabă: „Pacienții ajung în spitale cu boli în stadii avansate, din lipsa tratamentelor în ambulatorii, la medicul de familie sau în spitalizare de zi.”
Premierul a subliniat că măsurile ce urmează a fi luate vor viza atât responsabilizarea managementului, cât și o restructurare a modului în care sunt cheltuite fondurile, astfel încât sistemul de sănătate să ofere servicii reale și de calitate pacienților români.
