SUA impun sancţiuni fostului preşedinte haitian Michel Martelly, pe care-l acuză de trafic de droguri şi de faptul că a jucat astfel un ”rol important” în criza politică şi de securitate din Haiti

Guvernul american i-a impus o serie de sancţiuni fostului preşedinte haitian Michel Martelly, pe care-l acuză de implicare în traficul de droguri şi de faptul că a jucat astfel un ”rol important” în criza politică şi de securitate din această ţară din Caraibe, relatează AFP.

Fostul preşedinte Michel Martelly (2011-2016) este acuzat de către Washington de faptul că a ”creat un mediu care permite activităţi de trafic de droguri şi face din ţară un punct de tranzit al unor droguri ilegale care intră în Statele Unite”, a anunţat marţi într-un comunicat Departamentul american al Trezoreriei.

”Deciziile împotriva domnului Martelly pun în lumină rolul important şi destabilizator pe care el şi alţi membri corupţi ai elitei politice l-au jucat în comiterea crizei actuale din Haiti”, denunţă, citat în acest comunicat, subsecretarul interimar al Trezoreriei însărcinat cu Terorismul şi Informaţii clasificate financiare Bradley Smith.

Departamentul Trezoreriei acuză, mai larg, că o parte importantă a clasei politice haitiene şi antreprenori au luat parte la acest trafic de droguri, bazându-se pe sau susţinând ganguri.

SANCŢIUNI CU ”IMPACT LIMITAT”

Sancţiunile americane vizează blocarea tuturor activelor deţinute direct sau indirect de către Michel Martelly în Statele Unite şi interzicerea oricărei persoane sau întreprinderi americane să facă afaceri cu acesta.

Sancţiunile includ interzicerea intrării fostului şef de stat în Statele Unite – unde elitele haitiene vin foarte regulat -, potrivit Departamentului de Stat american.

Sancţiunile impuse de către Statele Unite şi alte ţări unor personalităţi sau şefi de ganguri din Haiti au, însă, un impact ”extrem de limitat”, deplânge ONU.

La începutul lui iulie, Washingtonul a cerut o consolidare a sancţiunilor impuse gangurilor din Haiti.

În ultimele luni, violenţe la Port-au-Prince au provocat o gravă criză umanitară, iar în Haiti, potrivit ONU, aproximativ 600.000 de persoane au fost deplasate.

Bande înarmate – care deţin controlul a 80% din capitala haitiană şi marilor axe din ţară – sunt acuzate de numeroase crime, violuri, jafuri şi răpiri în vederea obţinerii de răscumpărări, o situaţie care s-a agravat de la începutul anului, când acestea au decis să-şi unească forţele pentru a-l răsturna de la putere pe premierul foarte conetstat Ariel Henry.

După plecarea lui Ariel Henry de la putere, autorităţi de tranziţie au fost instalate pentru a depune eforturi să pună ţara pe picioare cu sprijinul unei Forţe multinaţionale condusă de Kenya, o misiune susţinută de ONU, a cărei sarcină este uriaşă.

Ucraina afirmă că a lovit poduri de pontoane din regiunea Kursk cu rachete fabricate în SUA

Alin Latu, country manager iBanFirst România, preia operaţiunile fintechului în Ungaria