Agenţia apreciază că noua reglementare înăspreşte cenzura şi ar putea avea implicaţii privind confidenţialitatea informatică în general şi situaţia aplicaţiei de mesagerie WhatsApp în special.
Chiar şi unele personalităţi pro-guvernamentale au criticat legea, la fel ca activiştii din opoziţie. Criticii avertizează că amenzile de până la 5.000 de ruble (circa 55 de euro) ar putea fi primul pas către acuzaţii şi pedepse mai grave.
Lista de materiale extremiste a Ministerului rus al Justiţiei are peste 500 de pagini. Printre entităţile interzise în Rusia pe motiv de “activităţi extremiste” se numără şi Fondul Anticorupţie al opozantului Alexei Navalnîi, decedat anul trecut într-o închisoare din Siberia; “mişcarea internaţională LGBT” (a minorităţilor sexuale – lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali); platformele corporaţiei americane Meta Platforms, care deţine, printre altele, serviciile de media sociale şi comunicare Facebook, Instagram şi WhatsApp.
Vinerea trecută, mai mulţi parlamentari implicaţi în reglementarea în domeniul informatic au afirmat că WhatsApp ar trebui să se pregătească pentru ieşirea de pe piaţa rusă, deoarece aplicaţia de mesagerie va fi inclusă pe lista de software restricţionat.
Legea adoptată marţi îi vizează pe cei care caută intenţionat materiale extremiste pe internet, inclusiv prin intermediul reţelelor private virtuale (VPN) utilizate de milioane de ruşi pentru a ocoli cenzura şi a accesa conţinut interzis.
“Proiectul priveşte un grup foarte restrâns de oameni, care caută conţinut extremist deoarece sunt ei înşişi la un pas de extremism”, a susţinut la Duma TV Serghei Boiarski, preşedintele comisiei Dumei pentru tehnologia informaţiei.
Ministrul pentru dezvoltarea digitală, Maksut Şadaev, a afirmat că instituţiile care aplică legea trebuie să dovedească intenţia utilizatorilor de a vizualiza materiale extremiste, iar simpla accesare a unor platforme nu va fi pedepsită.
Reuters consideră că este încă neclar cum s-ar putea stabili intenţia într-o căutare online.
