Conform unei analize macroeconomice publicate de Confederația Patronală Concordia, țara noastră se confruntă cu riscuri tot mai mari legate de sustenabilitatea finanțelor publice, fiind nevoie de măsuri urgente pentru evitarea unei crize fiscal-bugetare.
Datele Eurostat prelucrate de Concordia arată că în perioada 2020–2024, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a datoriei publice din Uniunea Europeană, cu o medie de 4 puncte procentuale din PIB pe an. Spre comparație, în perioada 2010–2019, creșterea medie anuală fusese de doar 2,1 puncte procentuale, un ritm considerat moderat.
În timp ce alte state afectate de criza economică din trecut, precum Spania, Portugalia și Cipru, au reușit să-și reducă povara datoriilor în ultimii ani, România a urmat o traiectorie inversă. Estimările Comisiei Europene arată că, în perioada 2025–2026, țara noastră va depăși pragul de 60% din PIB, ceea ce ar putea atrage măsuri de monitorizare sporită din partea Uniunii Europene.
Conform analizei Concordia, efectele creșterii datoriei publice se resimt deja în bugetul statului. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 2,3% din PIB în 2024, iar proiecțiile indică o creștere până la 3% în 2025–2026. Aceste costuri reduc semnificativ spațiul fiscal disponibil pentru investiții și alte priorități bugetare.
De asemenea, un necesar ridicat de finanțare publică determină creșterea costurilor de împrumut pentru întreaga economie, afectând atât companiile, cât și persoanele fizice. Dacă în 2008 datoria publică era de 17 miliarde de euro, astăzi România se confruntă cu o datorie de 194 miliarde de euro – o sumă care echivalează cu 100% din PIB-ul Ungariei sau peste 5% din PIB-ul Germaniei.
Această evoluție a atras atenția agențiilor de rating și a investitorilor internaționali, care analizează cu mai multă rigoare politicile fiscale ale României. O percepție negativă a pieței ar putea conduce la majorarea dobânzilor, amplificând presiunile bugetare.
Nivelul ridicat al datoriei limitează capacitatea României de a reacționa eficient în fața unor eventuale crize sau priorități strategice precum securitatea națională sau creșterea competitivității economice. În lipsa unui spațiu fiscal adecvat, statul riscă să nu poată susține investițiile necesare pentru dezvoltarea durabilă a țării.
Concordia subliniază că situația actuală nu este ireversibilă și că România are la dispoziție mai multe opțiuni pentru redresare. În primul rând, este necesară o consolidare fiscală graduală, bazată pe creșterea eficienței cheltuielilor și pe mobilizarea sustenabilă a veniturilor.
Reformele structurale în administrația publică, digitalizarea serviciilor și o mai bună colectare a veniturilor pot contribui la redresarea fiscală fără a afecta serviciile publice esențiale. Totodată, orientarea către investiții productive – în infrastructură, educație și digitalizare – este esențială pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen lung.
Confederația Patronală Concordia avertizează că este momentul unor decizii responsabile și coerente din partea autorităților. România nu se află într-o criză iminentă, dar fără ajustări bine gândite și echilibrate între disciplina fiscală și sprijinirea economiei, riscurile vor deveni din ce în ce mai mari.
„România are timp și opțiuni pentru a gestiona această situație, cu condiția să acționeze proactiv și coerent”, este mesajul central al Concordia.
Concordia este o confederație patronală reprezentativă, ce reunește 3900 de companii din 20 de sectoare economice și este membră în organizații internaționale precum BusinessEurope și OECD-BIAC. Cu peste 450.000 de angajați și o contribuție de 30% din PIB, Concordia este un partener de dialog social activ, implicat în teme esențiale precum piața muncii, educația, digitalizarea și competitivitatea economică.
