Robert Negoiţă (foto), primarul sectorului 3 al Capitalei, a anunţat într-o postare video pe reţeaua de socializare Facebook că va elimina toate chioşcurile de presă din sector, afirmând că acestea arată rău şi „poluează“ spaţiul public care ar trebui dedicat parcurilor, locurilor de joacă şi aleilor pietonale.
La întrebarea ZF dacă acestea vor fi eliminate definitiv sau dacă vor fi înlocuite cu altele care să arate mai bine, edilul a spus că nu vor mai exista chioşcuri de ziare în sectorul 3 pentru că „nu e nevoie de presă scrisă“.
„Nu vom pune nimic în loc. Nu e nevoie de presă scrisă. Nu mai face nimeni aşa ceva. De altfel, buticurile astea nu au nicio legatură cu presa“, spune Robert Negoiţă, făcând referire la faptul că în aceste spaţii se vând acum şi cărţi, integrame, dar şi alte produse similare.
Într-adevăr, în România, presa scrisă a devenit în ultimul deceniu un pariu „nebunesc“, publicaţiile care nu au trecut 100% în online – cum este şi cazul Ziarului Financiar – mai putând fi numărate pe degete. Dar cum să mai existe presă scrisă, dacă nu există puncte de vânzare a ei şi condiţii care să îi asigure existenţa? Într-o societate dezvoltată şi educată, presa – în toate formele sale – este un garant al democraţiei.
În România, Robert Negoiţă, primarul sectorului 3, spune că nu e nevoie de presă scrisă.
„Cu toţii ne-am întrebat ce se întâmplă cu chioşcurile astea puse de 20-30 de ani – nu de către primăria de sector, ci de către primăria generală. Ce nu ştiu foarte mulţi e că (aceste chioşcuri – n.red.) nu plătesc nici taxe, pentru că vând presă. Numai presă nu mai vând. Lăsând la o parte că ocupă domeniul public şi nu plătesc nicio taxă, mai arată şi groznic. Am scos deja vreo 10 în această seară (pe 23 iulie – n.red.) şi mai scoatem până la finalul săptămânii circa 50 de magherniţe. Încercăm să eliberăm domeniul public şi să eliminăm cât mai multe astfel de chioşcuri care nu au nicio noimă“, spune edilul în video-ul de pe Facebook.
Negoiţă adaugă că primeşte mii de cereri pentru asemenea proiecte, dar toate se blochează la el.
„Nu avem nevoie de aşa ceva. Regula e că domeniul public e pentru alei pietonale, piste de biciclete, străzi, locuri de joacă, parcuri, nu pentru pentru aşa ceva. Prin excepţie, în anumite zone, vom avea.“
La solicitarea ZF, Negoiţă spune că în ultimii ani a inaugurat un parc de 10 ha – Parcul Teilor, plus alte zeci de parcuri mai mici, asta pe lângă 10 kilometri de biciclete. Locuitorii din sector afirmă însă că situaţia nu stă chiar aşa.
„S-au făcut trotuare şi locuri de parcare, dar parcuri şi spaţii verzi mai puţin, cel puţin în zona noastră. A fost inaugurat un parc la ieşire din oraş, (Parcul Teilor – n.red.), dar nu mă ajută pe mine, care stau în centru (zona Decebal – n.red.). Într-adevăr, există o zonă de agrement în faţa Bibliotecii Naţionale, dar nu e un parc“, spune un locuitor din sectorul 3.
El adaugă că nu consideră chioşcurile de ziare o problemă.
De altfel, la postarea de pe Facebook a lui Robert Negoiţă există mai multe comentarii care merg în această direcţie.
„Ce simplu este să dărâmi fără să te gândeşti la oamenii care îşi pierd locurile de muncă. Puteai (…) să găseşti o alternativă pentru miile de cetăţeni care încă mai vor să citească“, spune o persoană.
O alta afirmă că era clientul acestor chioşcuri de unde îşi cumpăra ziare şi integrame.
„Veţi scoate şi florăriile acum? În acele chioscuri cumparăm integrame, ziare. Poate ridicaţi oamenii fară adapost de bulevard (…). Aceste chioşcuri chiar nu deranjau.“
În ţări precum Italia, Franţa sau Germania, chioşcurile de ziare şi reviste sunt adevărate instituţii, aceste mici construcţii stradale – unele cu istorie de decenii – au în continuare la vânzare zeci, dacă nu chiar sute de titluri generaliste şi de nişă.
Cele mai multe nu se remarcă printr-o arhitectură aparte sau printr-un design de nouă generaţie. Ele sunt mai degrabă „old school“ şi sunt un simbol.
Dar şi dacă design-ul sau aspectul de „magherniţă“, după cum spune Robert Negoiţă, e cel care deranjează, de ce nu pot fi aceste construcţii înlocuite cu altele mai frumoase?
Spre exemplu, în sectorul 6 al Capitalei, administraţia locală a înlocuit zeci de astfel de chioşcuri de ziare şi florării.
„Încheiem anul (2024 – n.red.) cu 51 de chioşcuri noi de flori şi 20 de presă. Nu puteam să avem alei îngrijite, băncuţe şi mobilier urban de calitate, multe flori şi zone frumoase, dar să păstrăm aceleaşi chioşcuri degradate, neglijente, de toate formele şi dimensiunile. Le-am înlocuit treptat cu aceste modele de chioşcuri, alese în urma unui concurs de soluţii realizat, la solicitarea noastră, de către Ordinul Arhitecţilor din România. Sunt mai înguste şi nu ocupă aşa mult trotuarul, dar sunt spaţioase, au aer condiţionat, spoturi luminoase, spaţiu de depozitare, unele chiar şi toalete“, se arată pe site-ul primăriei sectorului 6.
În sectorul 3 însă, aceste spaţii vor deveni doar o amintire, după cum recunoaşte Robert Negoiţă.
Să ne mai mirăm atunci că România este mereu codaşă în statistici când vine vorba de citit, fie că e vorba de cărţi, de reviste sau de ziare? Dar cum să nu fie aşa când librăriile se închid, la fel şi bibliotecile şi chioşcurile de presă? Suntem într-un cerc vicios. Vorbim de o Românie educată, dar lectura e descurajată pe toate planurile.
Aceste spaţii fizice – fie că e vorba de librării, biblioteci sau de chioşcuri de presă – sunt vitale. Online-ul nu e suficient. Iar asta spun şi cifrele.
În 2024, doar unu din 20 de români (echivalentul a 5,25% din populaţie) a cumpărat online cărţi, reviste şi ziare print, aceasta fiind a treia cea mai mică pondere de la nivelul Uniunii Europene, pe ultimele locuri aflându-se Letonia (3,80%) şi Cipru (2,03%), arată un studiu al biroului european de statistică Eurostat.
Pe de altă parte, la vârful acestui clasament se află ţările din Occident, ţări dezvoltate din punct de vedere economic, precum Irlanda (28,26%), Olanda (23,54%) şi Luxemburg (22,69%). Vin apoi Norvegia, Germania, Austria şi Franţa.
Astfel, datele Eurostat sugerează că există o corelaţie între nivelul de dezvoltare economică, presă şi piaţa de carte. Mai exact, cu cât oamenii citesc mai mult – presă sau cărţi (de orice fel), cu atât economia e mai dezvoltată.
De altfel, actorii din piaţa de carte din România au spus în repetate rânduri că local consumul per capita e mult sub media europeană. Spre deosebire de alte ţări, România are şi mai puţine librării şi biblioteci, dar şi puţine iniţiative menite să dezvolte acest sector.
