Domnul ministru Moșteanu, înzestrat cu o clarviziune demnă de analele istoriei, ne anunță triumfător că vom avea niște „sesiuni de pregătire de patru luni”, după care tinerii (și probabil tinerele, că deh, egalitatea de gen e modernă și-n armată, chiar dacă la noi era propusă acum un deceniu de deputatul PEIA) vor deveni rezerviști. Minunat! Cine s-ar fi gândit la așa ceva? Să pregătești tineri pentru rezervă? Un concept aproape revoluționar, pe care niște minți mai puțin luminate l-au propus, ce-i drept, în 2015, cu o durată de șase luni și cu un accent, aparent minor, pe faptul că, ghici ce, tinerii aceștia ar fi putut primi și calificări utile în viața civilă!
Dar să nu fim meschini! Ce-i un detaliu mărunt, precum calificarea gratuită în meserii esențiale și căutate, gândiți-vă la specialiști IT, tehnicieni în comunicații, operatori de dronă, mecatroniști, șoferi profesioniști cu atestate speciale, electricieni, constructori de poduri, sudori calificați, specialisti în logistică și aprovizionare, personal administrativ, asistenți medicali și geniști, nu doar frizeri sau bucătari, pe lângă grandioasa viziune a unui stagiu de patru luni? În 2015, vorbeam despre cum acele calificări ar fi putut ține tinerii în țară, ar fi ajutat economia națională și ar fi oprit exodul tinerilor români spre vest, dacă românii ar fi fost prea calificați. Dar de ce să ne batem capul cu asemenea aspecte triviale? E mult mai simplu să ne limităm la „întinerirea rezervei” și să sperăm că piața vestului va continua să beneficieze de brațe (și creiere) ieftine.
Domnul Moșteanu ne mai asigură, cu o fermitate de netăgăduit, că „nu aveți de ce să vă faceți griji, nu începe războiul, nu vă trimite nimeni pe front”. O liniștire binevenită, mai ales că, ne amintim, în 2015, aceeași idee era susținută de regretatul ministru de atunci, Mircea Dușa, în contextul “amenințărilor tot mai dese ale Rusiei la adresa NATO”. Dar ce știa el, om cu școala armatei făcută, despre “noile realități”? Acum e rândul “noilor realități” să fie definite de cei fără armată.
Să-i mulțumim din inimă domnului ministru Ionuț Moșteanu pentru această inovație de ultimă oră. Este reconfortant să vedem că, după un deceniu de frământări și incertitudini, ideile bune, chiar și cele conținute în L539/2015, respinsă cu vehemență de interese progresiste din vest, reușesc să reapară, purtând amprenta proaspătă a genialității actuale. Poate că, în viitor, vom asista și la reinventarea roții sau, cine știe, chiar a focului. Oricum ar fi, România este pe mâini bune.
Ninel PEIA
Senator al României
Chestor al Senatului