“Confort datelor la zi, furnizate de Comisia Europeană, România este, în acest moment, peste media Uniunii Europene de 11,4%. România este astăzi la 16,3%. Avem şi noi propria noastră raportare, care ia în calcul diversele etape, de la sumele absorbite efectiv ca viramente către România, până la sumele care sunt contractate şi trimise apoi către plată, dar ceea ce este important e că am luat ca referinţă sumele raportate la nivel european de 16,3%. Este a doua cea mai mare sumă în termeni absoluţi pe care România o are: 5,64 miliarde de euro şi avem peste 5.800 de proiecte în implementare în acest moment. Prin urmare, faţă de anul trecut, când eram la sub 5%, există o accelerare şi în mandatul pe care îl avem în Ministerul Investiţiei şi Proiectelor Europene, accelerarea continuă”, a spus ministrul, informează Agerpres.
Potrivit acestuia, există progrese importante, “foarte bune”, pentru câteva programe.
“Programul Dezvoltare Durabilă este campion la nivel european ca absorbţie în acest moment. Programul pentru transport, programul pentru incluziune şi demnitate socială, inclusiv la nivelul programelor regionale, dacă ne uităm, spre exemplu, la programul regional Nord-Vest, putem să vedem un progres semnificativ.
Ceea ce mi se pare foarte important este că pentru acest an nu există niciun fel de risc să pierdem banii europeni din politica de coeziune. Discutăm de exerciţiul acela de risc de dezangajare. Avem ca obiectiv foarte important la minister să lansăm apelurile necesare pentru a nu exista risc de dezangajare nici în viitor”, a explicat ministrul.
La jumătatea primei luni a mandatului, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene preciza că proiecte de circa 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026, din perspectiva analizelor tehnice.
“În acest moment suntem într-o situaţie în care proiecte de cam 6,3 miliarde de euro sunt, din perspectiva analizelor tehnice, proiecte care nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026 sau care nu îndeplinesc procedurile. Deja avem o diferenţă, de la 15 miliarde minus 6,3, adică 8,7 miliarde euro care ar rămâne în PNRR, la care se adaugă un pachet de măsuri legate de rezilienţă”, preciza, pe 15 iulie, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, după o întâlnire cu directorul general al Comisiei Europene şi cu Comitetul Interministerial de Coordonare al Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: Pentru acest an, nu există niciun fel de risc să pierdem banii europeni din politica de coeziune / În luna decembrie am putea să încasăm banii pe cererea de plată 4 din PNRR
Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat miercuri că, pentru acest an, nu există niciun fel de risc să pierdem banii europeni din politica de coeziune. El a mai spus că în decembrie am putea încasa banii pe cererea de plată 4 din PNRR.
”Pentru acest an, nu există niciun fel de risc să pierdem banii europeni din politica de coeziune. Discutăm de riscul de dezangajare şi în acest moment avem ca obiectiv foarte important la minister să lansăm apelurile necesare pentru ca să nu existe risc de dezangajare nici în viitor”, a anunţat ministrul Investiţiilor, într-o conferinţă de presă, relatează News.ro.
Dragoş Pîslaru a precizat, despre PNRR, că vestea bună este că suntem foarte aproape de finalizarea renegocierii, iar acest lucru înseamnă că speranţa noastră este mai sunt eventual de rezolvat ultimile lucruri tehnice, pentru a închide, practic, un acord pe sumele legate de componentea de grant şi de investiţii.
”Acest lucru ne-ar permite, mai întâi să trecem prin grafic, ca în timpul verii, luna-august, să pregătim documentele necesare pentru evaluarea Comisiei, ce va avea loc în septembrie. Deci, practic, pregătim ceea ce se numeşte cover note şi toate detaliile tehnice pentru aceste sume. Vom avea din partea Comisiei o foarte mare deschidere pe care am negociat-o şi mi se pare că este una dintre cele mai bune de a simplifica major jaloanele şi ţintele, deci de la 580 ceva câte aveam iniţial şi din care mai avem încă nişte sute bune, să putem ajunge la o înjumătăţire a jaloanelor şi ţintelor rămase şi cu o simplificare fundamentală a descrierii acestora”, a subliniat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Dragoş Pîslaru a mai declarat că acest lucru ar însemna că în septembrie Comisia să-şi termine evaluarea, astfel încât pe 20 octombrie la Ecofin, la Consiliu, să putem avea planul aprobat, adică noul cadru de care avem nevoie pentru a formaliza aceste elemente.
”În paralel, lucrăm la cererea de plată 4, care trebuie să cuprindă toate investiţiile pe care le-am terminat în perioada aceasta şi pe care vrem să o depunem imediat, 2-3 zile după confirmarea în Consiliu, de comun acord cu comisia, planul fiind ca în luna decembrie să putem încasa banii pe cererea de plată 4”, a mai anunţat Pîslaru.
Potrivit ministrului, pentru valul renovării, Ministerul Dezvoltării pare că câştigă 180 de milioane de euro, pe reabilitarea clădirilor, lucru foarte important.
De asemenea, Ministerul Mediului se uită la o alocare suplimentară faţă de poziţia iniţială a Comisiei de 200 de milioane de euro pe proiecte de apă, canal şi deşeuri iar Ministerul Energiei are confirmată investiţia pe partea de hidrogen.
Ministrul a mai anunţat că pe partea de sănătate, una din veştile cele mai bune este că au reuşit ca pe lângă cele cinci spitale pe care le aveau iniţial preagreate cu Comisia Europeană, au o aprobare preliminară suplimentară, pentru încă 260 de milioane de euro pentru trei spitale.
El a menţionat că o veste bună vine şi pe partea Ministerului de Administraţie şi Internelor, unde există o confirmare preliminară, fără să fie neapărat forma finală, că vom avea 600 de ambulanţe, deci 90 de milioane de euro, aprobate pentru cumpărarea de ambulanţe.
