Informații obținute de Profit.ro arată că planul include și măsuri mai stricte pentru administratorii firmelor care generează intenționat insolvența, prin golirea conturilor și a activelor companiei (devalizare). Printre măsurile propuse se numără:
• reducerea semnificativă a perioadei în care o firmă poate rămâne în insolvență;
• interdicții pentru administratorii și acționarii care au dus firme în insolvență să mai înființeze alte companii;
• mai multă transparență privind publicarea planurilor de reorganizare și a celorlalte etape ale procesului.
Modificările sunt redactate în prezent de un grup de lucru coordonat de vicepremierul Tánczos. Reforma face parte din planul fiscal pe termen lung (7 ani), prin care România s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar sub 3%.
Înăsprirea legislației privind insolvențele este considerată esențială pentru combaterea abuzurilor și pentru creșterea încasărilor la buget. Potrivit autorităților, multe companii folosesc în mod abuziv procedura de insolvență ca să evite plata datoriilor, inclusiv către stat.
Reforma este una dintre măsurile asumate de actualul Guvern condus de Ilie Bolojan în contextul reformelor economice mai ample cerute de Bruxelles.
– reducerea timpului în care procedurile de insolvență ajung la finalitate.
– stimularea practicienilor în insolvență pentru închiderea cât mai eficientă și rapidă a procedurilor de reorganizare judiciară sau de faliment.
– creșterea gradului de recuperare a impozitelor si taxelor în procesele de insolvență.
Insolvențele, responsabile de o treime din GAP-ul de TVA
Actualizarea legislației specifice insolvenței având ca obiectiv reducerea GAP-ului de TVA, este prevăzută în planul fiscal ca măsură pentru creșterea veniturilor statului în următorii ani.
Astfel, va fi creat cadrul legal de atragere a răspunderii pentru administratorii legali care prin modul de administrare introduc în mod voit în insolvență IMM-urile care datorează impozite și taxe și apoi în faliment IMM-urile care au raportul dintre datorii față de buget și activul total mai mari de 50%.
Potrivit Ministerului Finanțelor, principalele surse de formare a GAP-ului de TVA (decalajul de TVA) sunt insolvențele și fraudele, surse care sunt adesea intercorelate. Din analiza internă a Ministerului Finanțelor a reieșit că aproximativ 30% din decalajul fiscal TVA este indus de insolvențe.
În consecință, va fi modificată legislația privind insolvența pentru a asigura un control mai mare asupra situațiilor companiilor care se declară în insolvență.
Pentru 2022, Comisia Europeană estimează, în cel mai recent raport, un decalaj de 30,6% între TVA care poate fi potențial încasată și TVA încasată, adică 41,8 miliarde lei, în scădere de la 34,8% în 2021.
Datele preliminare pentru 2023, indică o creștere a neîncasării la TVA la 33,7%, o înrăutățire față de 2022, dar totuși sub nivelul din 2021. Procentajul de neîncasare de 33,7% ar fi echivalent cu 54 miliarde lei.
