El avertizează că lipsa unei remunerații adecvate riscă să compromită nu doar performanța individuală a judecătorilor, ci însăși integritatea și funcționarea sistemului de justiție.
„Adevărul trebuie spus cu riscul afectării imaginii personale”, afirmă Drăgușin, comparând aplauzele populiste adresate tăierilor salariale cu entuziasmul împăratului roman Nero în fața incendiului Romei.
Judecătorul reamintește că nu doar CSM-ul susține acest principiu, ci și cele mai importante instituții europene și internaționale. „Independența și performanța sunt indisolubil legate de remunerație și pachet financiar în orice profesie”, scrie el, întărindu-și afirmația printr-o listă consistentă de surse oficiale:
– Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a afirmat într-un comunicat din 25 februarie 2025 că „remunerația judecătorilor este o garanție esențială a independenței”.
– Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în cauza Kubát și alții c. Republicii Cehe, a subliniat că un salariu insuficient riscă să afecteze dedicarea și imparțialitatea magistraților.
– Comisia de la Veneția recomandă ca salariile judecătorilor să fie stabilite pe criterii obiective, fără a depinde de performanțe individuale sau bonusuri discreționare.
– Organizația Națiunilor Unite, prin Principiile de bază privind independența justiției, garantează „remunerația adecvată” ca parte esențială a statutului judecătorului.
– Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare avertizează că deteriorarea nivelului de salarizare expune sistemul judiciar la riscul corupției și presiunilor politice sau economice.
Judecătorul atrage atenția asupra unui dublu standard în discursul public: „Dacă nu este aşa, atunci de ce s-au mărit salariile medicilor care plecau în străinătate? De ce în mediul privat pozițiile de conducere au pachete salariale consistente? De ce guvernatorul BNR sau judecătorii de la CJUE și CEDO primesc salarii corespunzătoare?”, întreabă retoric magistratul, punând accent pe inconsecvențele abordărilor politice.
Drăgușin avertizează că tendințele populiste riscă să submineze valorile democratice fundamentale și să transforme justiția într-un sistem disfuncțional, lipsit de profesioniști. „În prima parte a comunismului s-a făcut justiție fără oameni cu facultate de drept”, reamintește el, sugerând că subfinanțarea poate conduce la scăderea drastică a standardelor profesionale.
Apelul judecătorului Claudiu Drăgușin vine ca un avertisment: compromiterea independenței prin ignorarea realității financiare a profesiei de magistrat nu este doar o eroare administrativă, ci o amenințare la adresa democrației însăși.
„Dacă a venit momentul în istoria României să ne îndepărtăm de aceste principii, o putem face în aplauze…”, încheie amar Drăgușin, parafrazându-l pe Nero și atrăgând atenția că deciziile luate astăzi vor avea efecte de durată asupra echilibrului puterilor în stat.
