Premierul israelian Benjamin Netanyahu anunţă marţi că Israelul trebuie ”să învingă” Hamasul în Fâşia Gaza pentru a asigura eliberarea ostaticilor, înaintea unei reuniuni a Cabinetului său de Securitate, în vederea deschiderii unei noi etape a războiul din acest teritoriu palestinian devastat, relatează AFP.
”Este necesar să învingem total inamicul, să eliberăm totţi ostaticii şi să ne asumăm faptul că Fâşia Gaza nu va mai constitui niciodată o ameninţare împotriva Israelului. Nu abandonăm niciuna dintre aceste misiuni”, a declarat într-o vizită, la o bază militară, Netanyahu, citat într-un comunicat al serviciilor sale.
El a făcut aceste declaraţii, scrie presa israeliană, înainte să prezideze o reuniune de securitate restrânsă, prevăzută marţi, în prezenţa miniştrilor Apărării, Afacerilor Externe şi şefului Statului Major al armatei.
Această reuniune, a cărei ţinere nu a fost confirmată în mod oficial, intervine în contextul în care Consiliul de Securitate al ONU se întruneşte marţi într-o sesiune consacrată problemei ostaticilor israelieni în Fâşia Gaza, iniţiată de către Israel.
Presa israeliană, care citează oficiali sub acoperirea anonimatului, prezice în unanimitate o nouă escaladare militară a operaţiunilor în Fâşia Gaza.
”Netanyahu vrea ca armata israeliană să cucerească întreaga Fâşie Gaza”, rezumă postul public de radio Kan.
Mai mulţi miniştri ”au confirmat că el a decis să extindă luptele în zone în care ar putea fi ţinuţi ostaticii”, potrivit Kan.
”EŞALONUL MILITAR”
Israelul urmează să ia ”toate măsurile necesare pentru a învinge Hamasul” în Fâşia Gaza, a declarat, la rândul său, ministrul Apărării, Israel Katz.
Cotidianul Maariv subliniază, la fel ca alte publicaţii, că ”această decizie dramatică” înseamnă că armata va ”începe să lupte în zone” în care s-a abţinut să o facă în ultimele luni, ”de teamă să nu le facă rău ostaticilor, inclusiv în tabere de refugiaţi din centrul Fâliei Gaza”.
Presa speculează cu privire la o posibilă opoziţie a şefului Statului Major al armatei, locotenent-generalul Eyal Zamir.
”Odată ce conducerea politică va lua deciziile necesare, eşalonul militar, aşa cum a făcut pe toate fronturile războiului până în prezent, va pune în aplicare cu profesionalism politica stabilită”, a respins Katz.
Guvernul israelian, care se află în război împotriva Hamas după un atac fără precedent al mişcării islamiste palestiniene în sudul Israelului la 7 octombrie 2023, este supus unor presiuni tot mai mari să găsească iasă din conflict.
Opinia publică israeliană este alarmată de soarta celor 49 de ostatici de la 7 Octombrie – dinte care 27 au fost declaraţi morţi de către armata israeliană -, în timp ce pe plan internaţional se ridică tot mai multe voci împotriva suferinţelor celor două milioane de palestinieni înghesuiţi în acest teritoriu devastat şi ameninţat de o ”foametea generalizată”, potrivit ONU.
”Mingea este în terenul ocupantului (Israelul) şi americanilor”, a comentat un lider politic al Hamas, Husam Badran, care afirmă voinţa mişcării de ”a opri războiul şi a pune capăt foametei”.
”Mediatorii sunt în continuare în contact cu noi, însă până în prezent nu există poziţii sau idei noi şi nicio evoluţie în privinţa reluării negocierilor”, a declarat el AFP.
El dă asigurări că mişcarea sa este ”pregătită să reia negocierile acolo unde s-au oprit”, constatând astfel eşecul din iulie.
Pe teren, Apărarea Civilă a anunţat că 26 de persoane au fost ucise de la începutul zilei de marţi în bombardamente şi atacuri israeliene.
FRUCTE ŞI LEGUME
La Khan Yunis (sud), imagini AFP surprind palestinieni care caută în corturi sfârtecate de un atac israelian nocturn într-o tabără de deplasaţi.
Adham Mohammad Younes descrie o scenă ”terifiantă”.
”Nu există nicio securitate în Fâşia Gaza, toată lumea este expusă morţii”, îşi exprimă indignarea acest bărbat în vârstă de aproximativ 30 de ani.
Marţi dimineaţa, COGAT, un organism din cadrul Ministerului israelian al Apărării însărcinat cu administraţia civilă în Fâşia Gaza, a reautorizat intrarea parţială în enclavă a unor mărfuri private în mod ”controlat şi treptat”, în vederea ”creşterii” ajutorului ”şi reducerii dependenţei de (…) ONU şi organizaţii internaţionale”.
Un număr limitat de comercianţi locali vor putea să pună la dispoziţie ”produse alimentare de bază, alimente pentru bebeluşi, fructe şi legume şi articole de igienă”, sub rezerva ”unui control de securitate riguros”, a precizat COGAT.
Israelul a ridicat parţial la sfârşitul lui mai o blocadă – umanitară – totală, impusă la începutul lui martie Fâşiei Gaza, total dependentă de ajutor internaţional, însă cantităţile autorizate să intre în enclavă sau paraşutări sunt considerate insuficiente de către ONU.
Potrivit COGAT, peste 300 de camioane cu ajutor au pătruns în Fâşia Gaza luni, un număr în creştere.
Însă ONU estimează că cel puţin dublul acestui număr este necesar pe zi.
Hamasul afirmă, la rândul său, că în Fâşia Gaza au intrat doar ”96 de camioane”.
Atacul de la 7 octombrie 2023 a antrenat, de partea palestiniană, moartea a 1.219 persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza unor date oficiale israeliene.
Represaliile israeliene s-au soldat de atunci cu cel puţin 61.020 de morţi în Fâşia Gaza, potrivit unor date de la Ministerul Sănătăţii al Hamas, considerae fiabile de către ONU.
