Românul se bucură de reducerile de pe platforme precum Temu, Shein sau Trendyol, dar Fiscul român plânge! O analiză explozivă semnată de economistul Iancu Guda arată că 5,4 miliarde lei – peste 1 miliard euro – dispar în 2025 din finanțele României din cauza coletelor sub 150 euro vândute direct românilor de aceste site-uri provenite în afara Uniunii Europene. Iar dacă nebunia importurilor continuă în același ritm, gaura la buget se va adânci prăpăstios și va depăși 2 miliarde de euro / an până în 2027.
Chilipirurile produc PIERDERI RECORD la buget
Platformele de e-commerce din afara Uniunii Europene precum Temu, AliExpress, Shein sau Trendyol produc României o pierdere fiscală de 5,4 miliarde lei (circa 1,06 miliarde euro) numai în 2025, potrivit unei analize de impact semnate de economistul Iancu Guda pentru Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO).
Raportul pleacă de la o estimare fără precedent: aproximativ 78 de milioane de colete cu valoare declarată sub pragul de 150 euro vor intra direct la ușa clienților români doar în 2025. Pragul îi scutește pe vânzători, platforme de e-commerce gigante, provenite cu precădere din China, de formalități vamale și de plata taxelor la noi în țară.
Dacă ritmul de creștere al comenzilor se menține, „nota de plată” poate depăși 10,8 miliarde lei (≈ 2,12 miliarde euro) în următorii doi ani. Mai precis, dacă volumul de produse comandate și valoarea coșului se dublează până în 2027, importurile extracomunitare ar urca la 38,5 miliarde lei (7,55 miliarde euro) și ar ajunge să controleze 28% din piața locală de retail, dublu față de 14% în prezent.
Iancu Guda, autorul analizei: „Dacă platformele non-UE își dublează cota de piață din România la 28,8% în următorii doi ani, până în 2027, pierderile fiscale se dublează automat. Vorbim de cel puțin 2,1 miliarde de euro pe an pierderi fiscale directe și indirecte pentru România, enorm. În plus, magazinele fizice din categorii consacrate își pot pierde o parte relevantă din trafic, cu efecte severe asupra investițiilor, ocupării și contribuțiilor la bugetul public.”
Calculele redacţiei arată că suma neîncasată în 2025 ar fi putut finanţa integral:
- 100 km de autostradă, la un cost mediu de 10 milioane euro/km;
- Cel puțin un spital regional modern, plus alte spitale și policlinici modernizate – la un cost mediu de construcție și utilare de 700–750 milioane euro / spital regional, statului român i-ar mai rămâne în acest an 250 milioane euro pe care să le direcționeze către utilarea unor policlinici din medii defavorizate.
„Analiza evidențiază cu cifre dimensiunea dezechilibrului dintre retailerii locali și platformele non-UE. Nu vorbim doar despre competitivitate, ci și despre pierderi semnificative pentru bugetul public într-un context fiscal și economic deja complicat”, declară Cristi Movilă, preşedinte ARMO, citat în comunicatul organizaţiei. La rândul său, Cristian Pelivan, director executiv ARMO, susţine că “nu solicităm protecționism, ci echitate fiscală și concurențială. Așteptăm de la autoritățile române măsuri concrete de echilibrare a pieței în perioada de tranziție până la eliminarea completă a pragului de minimis în 2028, pentru a asigura supraviețuirea și dezvoltarea ecosistemului comercial local.”
- Taxă administrativă de 5 euro/colet pentru expedierile extracomunitare, cu un potenţial de ≈ 1 milion euro/zi venituri bugetare;
- Impozitarea veniturilor acolo unde se face consumul, adică în România;
- Eliminarea accelerată a scutirii vamale sub 150 euro, fără a aştepta termenul fixat de Bruxelles pentru 2028, considerat prea târziu de către antreprenorii locali.
În timp ce Franţa şi Grecia discută deja taxe similare, iar Comisia Europeană avansează greoi spre eliminarea pragului de minimis, economia românească rămâne expusă. Fiecare an de întârziere înseamnă o autostradă neconstruită sau spitale regionale rămase doar pe hârtie – preţul real al chilipirurilor comandate la un click distanţă.
