„Aceasta este o greșeală gravă. Drapelul national nu este decor și nu se acoperă cu nimic. El reprezintă onoarea supremă acordată celui decedat și trebuie tratat cu cel mai înalt respect. (…) Respectați simbolurile naționale și standardele eticii funerare! Eticheta nu e opțională”, scrie pe Facebook Alex Ruș, care are o experiență de 20 de ani nu doar în domeniul funerar, ci și în cel al protocolui.
„Nimic nu se pune peste drapel. Nici aranjamente florale, nici coroane, nici fotografii. Coroanele și florile: se așază pe stative sau la baza sicriului, nu pe capac. Fotografia și decorațiile: se expun separat, pe suporturi dedicate. Împăturirea drapelului se face conform protocolului, acesta fiind oferit familiei”, arată Alex Ruș în postare.
Textul de lege care nu a fost respectat la înmormântarea lui Ion Iliescu
De altfel, cele sesizate în postare sunt susținute de textul Legii nr 176 din 19 iunie 2023, privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.
Art. 1, alin. 3: „Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripții și simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare”.
„Este o eroare gravă”, comentează Alex Ruș, „Cine s-a ocupat de ceremonie nu a respectat protocolul. Am mai văzut în cadrul armatei astfel de greșeli”.
Drapelul României ca instituție a trecutului
În spatele combinației de culori, simbolistica drapelului României este profundă și ancorată în chiar istoria poporului român.
Cele trei culori ale drapelului onorează nu doar o țară, ci un trecut și sunt adânc conectate la memoria colectivă.
Cele trei culori ale drapelului au fost adoptate la Revoluția de la 1848, ca simbol de unitate și de libertate, însă ele fuseseră prezente de mult timp pe steagurile Moldovei și Țării Românești.
