Asociația Pro Infrastructură trage un semnal de alarmă în legătură cu stadiul dezastruos al centurii municipiului Zalău, un proiect întârziat de peste patru ani și în care se pare că nu doar calitatea lucrărilor, ci și integritatea financiară sunt puse serios sub semnul întrebării.
„Centura Zalău: remake ‘Tăntălăul și Gogomanul’.
Încă din primăvara lui 2023 vă spunem că s-a spulberat (și) în țara noastră mitul vitezei chinezești în materie de drumuri. De aproape patru ani și jumătate Sinohydro se chinuie pe mini-varianta de ocolire a Zalăului, deși șantierul trebuia să dureze doi ani.
Contractul a fost semnat în 31.07.2020 și are ordin de începere emis în 25.09.2020 cu 6 luni de proiectare și 24 de execuție. În acte, lucrările au început în 14.04.2021 și ar fi trebuit să fie gata în aprilie 2023 pe un drumeag cu o bandă pe sens lung de doar 5,53 kilometri.
Mobilizarea a fost dintotdeauna mai mult decât rușinoasă. Chiar și acum, în ceasul al 13-lea, lipsesc giratoriul din capătul estic, stratul final de asfalt (uzura), rigolele și alte mărunțișuri.
Dar nici CNAIR nu s-a lăsat mai prejos. Este nevoie de doi pentru a dansa. Deși stadiul fizic e la vreo 90%, cel financiar este doar la 60%. Chinezii au făcut o treime din centură pe banii lor. Ei se fac că lucrează, statul român că plătește.
În plus, CNAIR nu a fost în stare nici până astăzi să ia o decizie referitoare la asfaltul de uzură de pe poduri, așa cum a făcut-o fără să clipească pe o speță similară pe Autostrada A7 Ploiești-Focșani. Acolo s-a putut, doar era presiune maximă cu inaugurările electorale din 2024.
Cu puțină dorință s-ar putea termina totul într-o lună… dar nu ne-ar mira să intrăm cu șantierul în 2026. Ce ar mai fi de zis despre această rușine internațională româno-chineză?!”, notează Asociația Pro Infrastructura într-o postare pe Facebook.
De peste 15 ani, centura Zalăului este un coșmar pentru locuitori și autorități
Construcția tronsonului II al șoselei de centură a municipiului Zalău, lung de aproximativ 5,5 kilometri, a intrat în atenția publică și a autorităților încă din urmă cu mai bine de 15 ani. Deși primul tronson de 10 km a fost finalizat acum peste un deceniu, a doua parte a centurii este încă în șantier.
Potrivit fostului ministru al Transporturilor și deputat sălăjean Lucian Bode, anul 2025 trebuie să fie unul decisiv: „Acest proiect înregistrează deja amânări prea mari pe calendarul de implementare, un calendar – atenție! – asumat de antreprenor. Să găsească o soluție urgent pentru ca acest obiectiv să fie finalizat.”
Traficul greu continuă să tranziteze prin municipiul Zalău, afectând zeci de case, fapt ce agravează nemulțumirile comunității locale.
Ancheta Parchetului European: suspiciuni grave de fraudă și calitate slabă a lucrărilor
În noiembrie 2024, Parchetul European (EPPO) a demarat o anchetă ce vizează o posibilă fraudă de 37 de milioane de euro, fonduri europene alocate pentru centura Zalăului. Polițiștii și ofițerii DGA au efectuat zeci de percheziții în București și în mai multe județe, inclusiv la sediul CNAIR.
Conform procurorilor, firma chineză Sinohydro Corporation Limited, responsabilă de proiect, a subcontractat o parte din lucrări către o altă firmă care a prezentat documente false privind finalizarea și calitatea lucrărilor. CNAIR este acuzată că nu a efectuat verificările necesare pentru a garanta respectarea standardelor.
Sinohydro, compania chineză controversată
Sinohydro, companie de stat chineză, numită direct de Partidul Comunist Chinez, are o istorie marcată de controverse internaționale, inclusiv sancțiuni și rezilieri de contracte pentru nereguli și întârzieri în Africa și Georgia. În România, a semnat în 2020 primul contract pentru lucrări mari de infrastructură cu CNAIR, pe un proiect finanțat prin Programul Transport.
Societatea românească parteneră pe șantier, SC Good Prod SRL, are un trecut controversat, cu acționari condamnați pentru fraude cu fonduri europene.
Centura Zalău devine un simbol al eșecurilor în infrastructură din cauza combinării întârzierilor, a suspiciunilor de corupție și a managementului defectuos, în timp ce românii continuă să sufere din cauza traficului greu și a lipsei unei ocoliri funcționale.
