România are toate șansele să devină, în următorii 10 ani, noul magnet pentru investiții industriale, pe fondul reconfigurărilor strategice din peisajul economic european. Departe de a mai fi o piață periferică, țara noastră a devenit un magnet pentru investiții, atrăgând capital și proiecte de anvergură datorită unei combinații unice de factori, de la infrastructura în plină modernizare la tendința globală de relocare a producției, arată o analiză realizată de compania de consultanță Frames.
Chiar dacă România se confruntă în prezent cu provocări economice generate în principal de măsurile de ordin fiscal, perspectivele orizontului 2026-2030 sunt extrem de pozitive.
Potrivit analiștilor de la Frames, odată cu stabilizarea problemelor bugetare și mai ales a cadrului fiscal, România are șanse să devină un nou pol de putere pe piața depozitelor industriale și a halelor de producție.
,,Pe termen scurt, este de așteptat ca măsurile fiscale să afecteze competitivitatea sectorului industrial, mai ales prin reducerea cererii interne și a creșterii costurilor, însă trebuie să privim în perspectivă”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
,,Cu o poziție geografică strategică și o infrastructură în plină modernizare, România oferă un peisaj investițional extrem de atractiv. Pentru cei care știu să identifice oportunitățile, de la dezvoltări de anvergură la proiecte de nișă, următorii ani promit să fie unii dintre cei mai dinamici și mai profitabili din istoria recentă’’, mai spune acesta.
Ce arată datele statistice
Potrivit datelor statistice, stocul total de spații industriale și logistice moderne aproape s-a dublat în ultimii ani, ajungând la aproximativ 7,5 milioane de metri pătrați, consolidând poziția României ca a treia cea mai mare piață de profil din Europa Centrală și de Est, după Polonia și Cehia.
Mai important decât volumul, spun experții de la Frames, este importantă dinamica cererii de spații logistice.
,,Chiar și cu sute de mii de metri pătrați livrați anual, rata de neocupare se menține la un nivel extrem de scăzut, de aproximativ 5%, ceea ce a permis chiriilor să crească cu 25-30% față de nivelurile pre-pandemice. Aceasta este o piață “a proprietarilor”, un semnal clar al unei cereri sănătoase și al unui potențial de rentabilitate ridicat pentru investitori’’, arată analiza Frames.
Motorul schimbării – De la depozite la fabrici
Dacă în trecut creșterea era alimentată preponderent de boom-ul comerțului electronic și de nevoia de depozite logistice, acum asistăm la o transformare structurală.
Unul dintre cei mai puternici vectori de creștere este relocarea producției (nearshoring). Companiile internaționale caută să își scurteze lanțurile de aprovizionare și să își mute fabricile mai aproape de piețele europene, iar România, cu forța sa de muncă calificată și costurile competitive, este o destinație predilectă.
Inițial alimentată de retail, FMCG și logistica terță parte (3PL) (susținând o creștere a depozitării de tip big-box pentru distribuție), cererea este acum tot mai diversificată, spun specialiștii.
Acest lucru se vede în cifre: în ultimii doi ani, aproximativ o treime din cererea de spații industriale a fost destinatăactivităților de producție, un salt uriaș de la procentul de 10-15% din anii anteriori.
Potrivit experților, multe dintre aceste proiecte de producție sunt construite la comandă sau chiar ocupate de proprietari (deoarece majoritatea producătorilor preferă să dețină propriile spații), ceea ce înseamnă că activitatea de producție este subreprezentată în statisticile privind închirierea.
În același timp, logistica și comerțul electronic rămân puternice: comercianții cu amănuntul (inclusiv alimentele/FMCG și moda) și operatorii logistici reprezintă în continuare aproximativ jumătate din spațiile de închiriere, asigurând o cerere continuă pentru depozite și centre de distribuție, arată analiza Frames.
Redesenarea hărții industriale a României
O altă tendință tot mai pronunțată este reprezentată de explozia dispersiei geografice. Dacă în trecut Bucureștiul domina autoritar piața construcție de spații industriale/logistice, acum asistăm la o dezvoltare accelerată a centrelor regionale.
Orașe precum Timișoara și Arad, profitând de proximitatea față de granița UE, și Brașov sau Sibiu, cu tradiția lor industrială, au devenit “puncte fierbinți” care atrag o parte semnificativă din noile investiții.
Una dintre zonele cu cel mai ridicat potențial este regiunea Moldovei. Construcția Autostrăzii A7 a pus deja pe radarul investitorilor orașe precum Iași și Bacău, care, până de curând, erau ocolite din cauza lipsei de conectivitate.
,, Dincolo de extinderea proiectelor la nivel regional, zona metropolitană a Bucureștiului va rămâne, în continuare, cel mai mare centru industrial, cu aproape 3,8 milioane de metri pătrați de spații moderne. Cu aproape 3 milioane de potențiali consumatori, focusul investitorilor este unul absolut normal. În ultimii 2 ani, peste 40% din închirierea de spații din România a avut loc în București/Ilfov’’, afrimă Csaba Demeter, marketing manager Frisomat România (constructori de hale metalice – peste 1.200.000 mp construiți).
Potrivit experților, construcția șoselei de centură A0 a Bucureștiului va determina o extindere a spațiilor logistice în zonele adiacente, mai ales în sudul capitalei, acolo unde infrastructura era puțin dezvoltată.
Catalizatorii creșterii – Schengen și fondurile UE
Potrivit analiștilor de la Frames, acest boom nu este întâmplător, ci este susținut de doi piloni strategici majori.
Aderarea completă la spațiul Schengen a eliminat cozile de la frontierele terestre, reducând drastic timpii și costurile de tranzit și transformând România într-un hub logistic și mai eficient pentru Europa de Sud-Est.
În paralel, influxul de fonduri europene, în special prin PNRR, finanțează o modernizare fără precedent a infrastructurii rutiere și feroviare, creând coloana vertebrală necesară pentru această expansiune industrială.
,,Un alt vector de oportunitate îl reprezinta creșterea cheltuielilor pentru apărare ale țărilor NATO.
Pentru România, asta se va traduce în investiții masive în logistica industriei de apărare, în extinderea și dezvoltarea fabricilor de armament și a furnizorilor de piese și subansamble și, bineînțeles, în continuarea investițiilor masive în infrastructura din Moldova, de la granița cu Rep. Moldova și Ucraina, parte a procesului viitor de reconstrucție după război și de asigurare a logisticii de securitate NATO”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
O oportunitate pentru investitorii români
Potrivit experților, deși piața românească este dominată, în prezent, de mari dezvoltatori internaționali precum CTP sau WDP, care controlează o parte semnificativă din stoc, această expansiune rapidă din ultimii ani a creat o nișă importantă și pentru investitorii și antreprenorii români.
,,Capitalul local poate exploata oportunități pe care giganții internaționali le omit adesea: proiecte de dimensiuni mai mici, dezvoltări în orașe secundare sau emergente, care nu se află încă pe radarul marilor fonduri, și, mai ales, deservirea nevoilor specifice ale IMM-urilor românești, care caută hale de producție sau depozite moderne, adaptate scării lor”, mai spune Negrescu.
Experții de la Frames estimau, în 2024, că România are oportunitatea să devină un adevărat hub regional în domeniul logistic, al producţiei şi al serviciilor transfrontaliere, cele mai atractive zone investiţionale pe acest segment fiind Portul Constanţa, Bucureşti/Ilfov şi regiunea Centru.
Potrivit estimărilor companiei, România are potenţialul de a atrage investiţii de 10 miliarde de euro în dezvoltarea de spaţii logistice şi industriale, atât din fonduri private cât şi din investiţii publice.
Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor oficiale privind dinamica business-ului în sectorul logistic și industrial prezentate de Ministerul Dezvoltării, Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză, EUROSTAT şi o serie de firme specializate.
