Un studiu internațional, publicat în Nature Neuroscience, a folosit realitatea virtuală pentru a demonstra acest fenomen. Participanții au fost expuși la avatare care prezentau semne vizibile de boală, precum erupții cutanate și febră. Rezultatul: activitatea cerebrală s-a intensificat, iar markerii imunitari – precum celulele limfoide înnăscute (ILC) – au crescut, similar cu reacția organismului la contactul cu un agent patogen real.
„Aceste date arată că ILC-urile răspund nu doar la infecții reale, ci și la amenințări percepute vizual”, a explicat imunologul Sara Trabanelli, coordonatoarea studiului de la Universitatea din Lausanne.
Surprinzător, reacția creierului era mai intensă atunci când avatarul bolnav era plasat la o distanță mai mare, ceea ce sugerează un mecanism evolutiv de pregătire a organismului pentru un potențial pericol. Zone precum hipotalamusul, care comunică direct cu sistemul imunitar, erau activate similar cu situațiile în care corpul primește un vaccin antigripal.
Într-un alt experiment, 248 de voluntari au reacționat mai rapid la atingeri pe față atunci când erau expuși la avatare bolnave, semn că perceperea unei infecții accelerează reflexele senzoriale.
Cercetătorii cred că acest răspuns este o adaptare evolutivă de tip „luptă sau fugi”, integrând reacțiile neuro-imunitare pentru a pregăti corpul înainte ca infecția să fie prezentă. Totuși, multe întrebări rămân deschise, inclusiv legătura dintre percepția contagiozității și senzația de dezgust.
