Alimentele ultraprocesate conţin ingrediente „niciodată sau foarte rar utilizate în bucătării, ori categorii de aditivi care au rolul de a face produsul final mai gustos sau mai atrăgător”, după cum arată Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (Food and Agriculture Organization of the United Nations).
Aceste ingrediente, regăsite în produse precum băuturile carbogazoase, chipsurile, supele ambalate, nuggets-urile de pui şi îngheţata, pot include conservanţi împotriva mucegaiului sau bacteriilor, coloranţi artificiali, emulgatori care împiedică separarea ingredientelor într-un produs alimentar, precum şi zahăr, sare şi grăsimi adăugate sau modificate pentru a spori atractivitatea produselor.
Iar recentul studiu citat de CNN arată că persoanele care consumă des alimente ultraprocesate sunt cu 41% mai predispuse să se îmbolnăvească de cancer pulmonar, chiar și dacă nu fumează.
În cadrul studiului, au fost analizate dosarele medicale a peste 100.000 de persoane cu vârsta medie de 62 de ani, care au completat și chestionare legate de obiceiurile alimentare. Subiecții au fost de asemeni monitorizați timp de 12 ani, perioadă în care au fost diagnosticate 1.706 cazuri noi de cancer pulmonar.
Cercetătorii s-au concentrat în special pe alimentele ultraprocesate care includeau smântână, cremă de brânză, îngheţată, alimente prăjite, pâine, produse de panificaţie, gustări sărate, cereale pentru micul dejun, tăiţei instant, supe şi sosuri cumpărate din comerţ, margarină, produse de cofetărie, băuturi carbogazoase, sucuri de fructe îndulcite, hamburgeri şi sandvişuri din restaurante sau magazine, precum şi pizza.
În medie, participanţii consumau aproape trei porţii de alimente ultraprocesate pe zi, cele mai frecvente fiind mezelurile (11%), băuturile răcoritoare dietetice sau cu cofeină (puţin peste 7%), ori băuturi răcoritoare decofeinizate (aproape 7%), au precizat autorii studiului.
”Procesarea industrială modifică structura alimentară, afectând disponibilitatea şi absorbţia nutrienţilor şi generând în acelaşi timp contaminanţi nocivi”, notează autorii studiului.
Aceştia au evidenţiat în mod special acroleina, o substanţă toxică ce poate rezulta din arderea tutunului, a lemnului, a plasticului, a benzinei şi din gătirea grăsimilor şi uleiurilor la temperaturi ridicate, conform Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA. Cercetătorii au mai sugerat că şi materialele de ambalare ar putea juca un rol în apariţia acestei probleme.
