Oficialii de la Chişinău acuză în mod frecvent Moscova că se amestecă în politica internă a ţării, alimentând sentimentele pro-ruse într-o campanie subversivă menită să răstoarne guvernul, din cauza consolidării relaţiilor cu Occidentul.
Ilan Şor, condamnat la închisoare în Moldova şi refugiat la Moscova, este deja sub incidenţa sancţiunilor occidentale pentru eforturile sale de destabilizare a Moldovei în numele Rusiei. Luni, el a declarat că va plăti zilnic fiecărui protestatar din Moldova suma totală de 3.000 de dolari pe lună, dacă va începe să protesteze la Chişinău începând de sâmbătă.
„Da, vă voi compensa în aşa fel încât, începând de sâmbătă, veţi simţi efectele victoriei pe care o vom obţine în curând”, a declarat el într-un videoclip postat pe reţelele sociale. El a precizat că vor fi deschise conturile pentru plăţi direct la locul protestului.
„Fac apel la toţi să ne întâlnim sâmbătă, ora 15:00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, cu corturi, unde vom sta atât cât va fi nevoie pentru a alunga această forţă necurată galbenă. (partidul de guvernământ PAS – n.r). Pentru a vă compensa timpul în care nu veţi putea primi salariul, declar încă de astăzi: începând de sâmbătă, toţi cei care susţin apelul nostru, indiferent de partidele şi forţele politice care vor fi alături de noi în piaţă, vor începe deja de sâmbătă să primească un salariu lunar de 3000 de dolari. Când veţi veni în piaţă, vom organiza foarte rapid deschiderea unui cont pentru voi şi zilnic veţi primi salariul pe cont, calculat din 3000 de dolari pe lună”, a declarat Şor într-un video publicat pe canalele de Telegram asociate lui, a relatat NewsMaker.
Poliţia Naţională a Moldovei a declarat într-un comunicat că mesajul lui Şor constituie „instigare la comiterea unei infracţiuni” şi a avertizat cetăţenii moldoveni că riscă să fie anchetaţi dacă acceptă oferta.
„Forţele de ordine nu vor permite grupurilor criminale să organizeze proteste ilegale cu scopul de a provoca tulburări şi violenţe. Orice încercare va fi respinsă cu fermitate în cadrul legal”, se arată în comunicatul poliţiei.
Moldova afirmă că Şor, care a fost condamnat pentru complicitate la furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar al ţării în 2014, este principalul agent de influenţă al Moscovei. Autorităţile i-au interzis partidului său să participe la alegeri şi au interzis mass-media afiliate acestuia.
La începutul acestei luni, un tribunal din Chişinău a condamnat-o la închisoare pe Evghenia Guţul, guvernatoarea Găgăuziei afiliată lui Şor, pentru că a canalizat bani din Rusia între 2019 şi 2022 pentru a finanţa partidul oligarhului, între timp scos în afara legii. Condamnarea ei a atras furia Moscovei.
Pe de altă parte, preşedinta Maia Sandu a declarat la sfârşitul lunii iulie, după o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate, că Rusia vrea să controleze Republica Moldova profitând de alegerile de la toamnă şi pregăteşte o imixtiune fără precedent în scrutinul din 28 septembrie. Potrivit şefei statului, Kremlinul investeşte în mai multe proiecte, iar analiza instituţiilor statului arată „10 instrumente principale de interferenţă în procesele politice şi electorale din Republica Moldova”. Unul din aceste instrumente, potrivit analizei autorităţilor, este pus în aplicare de „gruparea criminală Şor” şi vizează, în special, activităţi de destabilizare şi construirea reţelelor de cumpărare a voturilor. Sunt planificate finanţări de circa 100 de milioane de euro folosindu-se de criptomonede. „Aceste forţe îşi propun să racoleze persoane violente pentru proteste, se planifică să se acţioneze prin implicarea altor grupări de crimă organizată şi să se efectueze acţiuni de vandalism asupra instituţiilor statului”, a avertizat preşedinta ţării pe 30 iulie.
Coincidenţă sau nu, tot luni, într-un demers mai puţin obişnuit, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a scris un articol intitulat „Moldova la răscruce”, publicat de agenţia rusă de stat RIA Novosti, în care analizează situaţia din ţară înaintea alegerilor legislative din 28 septembrie şi acuză Chişinăul că ar intenţiona, „la fel ca şi în trecut”, „să se concentreze pe falsificarea voturilor diasporei”. În replică, Ministerul de Externe de la Chişinpu a spus că astfel de afirmaţii reprezintă o nouă ingerinţă inacceptabilă în afacerile interne ale ţării Republicii Moldova şi fac parte dintr-o „campanie de dezinformare menită să influenţeze procesele electorale şi să denigreze comunităţile de moldoveni din afara ţării”.
