Datoria publică a României este estimată la aproximativ 6% din PIB, iar mai mult de jumătate din această sumă este în valută străină. În contextul creșterii datoriei și al situației economice delicate, mulți se întreabă dacă nu ar fi necesară o soluție juridică, o lege, pentru a limita creșterea datoriei în perioadele electorale, când presiunile asupra finanțelor publice sunt mai mari.
Întrebat dacă ar trebui stabilite prin lege limite de îndatorare în perioade electorale Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a răspuns acestei întrebări, oferind o perspectivă detaliată asupra situației actuale și a pașilor necesari pentru stabilizarea economiei: „Ar fi mai mult decât bine! Avem legi care vorbesc despre respectarea echilibrului fiscal și despre construcția bugetului, care, odată aprobat, nu poate fi schimbat. Totuși, din 2014, au fost peste 500 de propuneri legislative care au schimbat cadrul fiscal, iar multe au vizat reducerea impozitelor“.
„Am discutat chiar cu un fost premier despre aceste modificări – explicația a fost că noul guvern trebuie să corecteze ce a făcut precedentul. Aceasta a creat o instabilitate fiscală, iar disciplina fiscală este esențială pentru ca țara să-și revină, să aibă inflație scăzută și să ne apropiem de zona euro. Deci răspunsul e DA”, a răspuns Mugur Isărescu în cadrul unei conferințe de presă
Referindu-se la creșterea dobânzilor și inflației, Mugur Isărescu a explicat: „Suntem campioni la deficit bugetar, la inflație și la dobânzi relativ ridicate. Încercările de a reduce dobânzile fără a aborda cauza principală, adică inflația ridicată, sunt inutile și periculoase. Trebuie să reducem inflația, iar apoi dobânzile vor scădea natural, deoarece acestea sunt influențate și de datoria publică mare, care provine în mare parte din deficitul bugetar.”
În ceea ce privește politica monetară și fiscală, guvernatorul atrage atenția asupra necesității coordonării: „Politica băncii centrale trebuie să se combine cu politica fiscală. Ar fi riscant să majorăm dobânzile acum, pentru că am adânci deficitul de cerere și am crea o recesiune mai puternică, care ar afecta veniturile bugetare. Nu este o situație fără ieșire. Guvernul încearcă să implementeze un plan fiscal pe câțiva ani și negociază cu Uniunea Europeană, ceea ce este o realizare importantă. Trebuie să facem această corecție treptat și să asigurăm o bună colaborare între politica monetară și cea fiscal-bugetară pentru a evita o recesiune suplimentară.”