Economia internă rămâne expusă unor riscuri semnificative, în special în condiţiile unei creşteri economice modeste în zona euro, principalul partener comercial al României, arată raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2025, publicat de Banca Naţională a României (BNR). Acesta arată că prognoza de creştere economică pentru România în 2025 şi 2026 este puternic influenţată de efectele consolidării fiscale. De asemenea, rata anuală a inflaţiei este proiectată să crească în trimestrul III 2025, atingând 9,2% în luna septembrie şi apoi să scadă uşor la 8,8% în decembrie. Raportul băncii centrale maiarată că, după stagnarea economiei din primul trimestru al anului 2025 şi o redresare modestă anticipată pentru trimestrul al doilea, conturată pe baza evoluţiilor sectoriale, este de aşteptat o deteriorare mai amplă a dinamicii economice în trimestrul al treilea.
a fost aprobat în şedinţa Consiliului de administraţie al BNR din data de 8 august 2025, iar proiecţia macroeconomică a fost realizată pe baza informaţiilor disponibile până la data de 29 iulie 2025.
”Economia internă rămâne expusă unor riscuri semnificative, în special în condiţiile unei creşteri economice modeste în zona euro, principalul partener comercial al României. Deşi acordul recent dintre SUA şi UE a redus parţial incertitudinile comerciale, noile niveluri tarifare consfinţite sunt mai ridicate decât cele în vigoare în urmă cu câteva luni şi pot accelera reconfigurarea lanţurilor valorice globale (engl. reshoring, friend-shoring). Aceste transformări afectează direcţia şi volumul f luxurilor comerciale internaţionale, reducând într-o anumită măsură potenţialul de ajustare a contului curent prin câştiguri de competitivitate şi expansiunea exporturilor. În aceste condiţii, corecţia deficitului extern ar putea deveni tot mai dependentă de politici interne de temperare a cererii, cu impact direct asupra volumului importurilor. Deşi această abordare, inclusă şi în scenariul de bază, poate contribui la corecţia eficientă a dezechilibrului extern pe termen scurt, costurile de ajustare pentru activitatea economică vor fi probabil semnificative în lipsa unei relansări sustenabile a exporturilor”, se menţionează în raportul BNR.
O asemenea redresare ar necesita sprijin suplimentar din partea mixului de politici economice, în special prin reforme structurale care să consolideze competitivitatea economiei pe termen mediu.
”Prognoza de creştere economică pentru România în 2025 şi 2026 este puternic influenţată de efectele consolidării fiscale. Măsurile deja adoptate vor tempera semnificativ cererea internă, conducând la o încetinire vizibilă a activităţii economice, cu noi corecţii anticipate de la începutul anului 2026, odată cu intrarea în vigoare a unor măsuri suplimentare, ample, din pachetul recent adoptat. După stagnarea economiei din primul trimestru al anului 2025 şi o redresare modestă anticipată pentru trimestrul al doilea, conturată pe baza evoluţiilor sectoriale, este de aşteptat o deteriorare mai amplă a dinamicii economice în trimestrul al treilea. Dinamica slabă a creşterii este atribuită în principal consolidării fiscale, în timp ce influenţele exercitate de cererea externă şi de condiţiile monetare reale vor avea, pentru moment, un rol secundar”, relevă raportul.
Consumul privat, principalul motor al creşterii economice în anul 2024, este prognozat să se tempereze vizibil, pe fondul reducerii puterii de cumpărare a populaţiei. Măsuri precum îngheţarea salariilor din sectorul public şi a pensiilor, majorarea preţurilor la energie electrică şi creşterea impozitelor indirecte vor contribui la încetinirea ritmului de creştere a venitului disponibil real, cu posibilitatea chiar a unei contracţii a indicatorului pe parcursul anului 2026. În acest context, formarea brută de capital fix este aşteptată să preia rolul dominant în susţinerea cererii interne.
„Totuşi, dinamica investiţiilor ar putea fi mai moderată decât în estimările anterioare, mai ales în anul 2026, pe fondul reducerii planificate a cheltuielilor publice de capital şi al unei absorbţii mai lente a fondurilor europene. Riscuri mai pronunţate sunt asociate programului „Next Generation EU”, în condiţiile apropierii termenului-limită de eligibilitate – august 2026 –, care restrânge semnificativ fereastra de timp pentru mobilizarea în proiecte a unor investiţii private semnificative. În contextul unei redresări lente a cererii externe şi al unei încetiniri a ritmului de creştere a importurilor, generate de măsurile de consolidare fiscală, contribuţia exportului net la creşterea economică va rămâne probabil negativă în 2025, dar în diminuare semnificativă faţă de 2024. Pe termen mediu, continuarea temperării cererii interne va conduce la o dinamică modestă a importurilor, situată semnificativ sub media istorică a indicatorului, mecanism care va reprezenta principalul canal de corecţie a deficitului de cont curent, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu”, se mai arată în raport.
În aceste condiţii, contribuţia exportului net la PIB ar putea redeveni pozitivă în 2026, sprijinită inclusiv de o redresare mai vizibilă a cererii externe.
”Cu toate acestea, în absenţa unor reforme structurale complementare, presiunile asupra poziţiei externe s-ar putea reaprinde rapid, fie ca urmare a unei reveniri a cererii interne, fie în urma unor şocuri externe negative, dificil de anticipat şi contrabalansat. Conduita recentă a politicii monetare a BNR a vizat readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile”, menţionează conducerea BNR.
De la publicarea Raportului asupra inflaţiei din luna mai, o parte semnificativă a riscurilor identificate la acel moment s-au concretizat. Cel mai notabil eveniment a fost adoptarea de către autorităţile române a unui prim pachet de măsuri de consolidare fiscală. Aplicarea acestui set de măsuri are loc într-un context economic deja marcat de o încetinire ciclică vizibilă, ceea ce imprimă politicii fiscale un caracter pronunţat prociclic.
”În aceste condiţii şi în lipsa unor coordonate cuantificabile privind configuraţia următoarelor pachete de reforme, este dificil de prognozat măsura în care creşterea economică va fi încetinită şi orizontul redresării acesteia, inclusiv prin comparaţie cu episoade istorice relativ similare. Un alt risc materializat, cu implicaţii semnificative asupra traiectoriei inflaţiei, îl reprezintă majorarea preţului energiei electrice după expirarea schemei de plafonare, nivelurile revizuite situându-se peste cele avute în vedere în prognoza anterioară. În plan geopolitic, tensiunile rămân persistente, însă fără amplificări notabile, iar acordul de principiu dintre SUA şi Uniunea Europeană privind aranjamentele tarifare nu modifică în mod substanţial ipotezele de lucru din scenariul de bază. În acest context, balanţa riscurilor privind inflaţia continuă să fie înclinată în sus, mai ales pe termen scurt, în condiţiile în care persistă incertitudini privind evoluţia preţurilor administrate – în special la gaze naturale –, precum şi posibilitatea unor noi ajustări ale impozitelor indirecte. Aceste incertitudini sporesc şi riscul unei slăbiri a ancorării aşteptărilor inflaţioniste ale agenţilor economici pe orizontul mediu”, mai arată raportul băncii centrale.
Traiectoria activităţii economice pe termen scurt s-a deteriorat, profilând riscuri preponderent descendente, în timp ce presiunile inflaţioniste s-au accentuat, în principal ca efect al majorărilor impozitelor indirecte. În perspectivă, revendicări salariale suplimentare ar putea fi alimentate atât de presiunile de refacere a puterii de cumpărare a populaţiei, diminuate de recenta consolidare fiscală, cât şi de caracteristicile structurale persistente ale pieţei muncii, care rămâne relativ tensionată.
”Totuşi, impactul acestor presiuni asupra inflaţiei ar putea fi atenuat, cel puţin temporar, dacă firmele vor opta pentru absorbţia parţială a costurilor, în condiţiile unei cereri interne reduse, care limitează spaţiul pentru ajustări de preţ. În schimb, în lipsa unor clarificări ferme din partea autorităţilor privind caracterul temporar sau permanent al unora dintre măsurile de ajustare fiscală, există riscul ca anticipaţiile inflaţioniste ale companiilor şi consumatorilor să fie revizuite în sus, cu potenţial de ancorare a acestora, pe termen mediu, la niveluri peste ţinta de inflaţie. Astfel, incertitudinile privind traiectoria inflaţiei, mai ales în anul 2026, rămân ridicate. Nu este exclus ca efectul acestor influenţe divergente să fie diferit de cel net dezinflaţionist presupus în scenariul de bază”, spun reprezentanţii BNR.
Evoluţia va depinde esenţial de claritatea mesajelor de politică economică, de dinamica pieţei muncii, de comportamentul populaţiei în faţa reducerii veniturilor reale şi de capacitatea firmelor de a acomoda sau transfera în preţuri eventualele creşteri ale costurilor salariale.
”Contextul economic internaţional rămâne caracterizat de un grad ridicat de incertitudine, iar redresarea economică se desfăşoară într-un ritm lent şi inegal. Expansiunea din unele economii emergente este parţial anulată de creşterile modeste sau chiar de contracţia activităţii economice în unele economii avansate. În Statele Unite, Rezerva Federală a menţinut o atitudine prudentă, păstrând neschimbată rata dobânzii de politică monetară. Această prudenţă reflectă anticiparea unor presiuni inflaţioniste suplimentare, generate de transmiterea treptată a efectelor majorării recente a tarifelor comerciale de către administraţia SUA. În zona euro, indicatorii de sentiment şi încredere ai companiilor şi consumatorilor, publicaţi recent, semnalează o stagnare prelungită a activităţii economice, alimentată de slăbiciunea continuă a industriei prelucrătoare şi de încetinirea preconizată a exporturilor către pieţele emergente. Banca Centrală Europeană a continuat să reducă rata dobânzii de politică monetară în intervalul scurs de la Raportul precedent, după semnale recente convingătoare de temperare a presiunilor inflaţioniste. Totuşi, inflaţia serviciilor rămâne la niveluri încă ridicate, deşi, în perspectivă, este previzibilă o atenuare a dinamicii costurilor salariale”, mai arată BNR.
La nivel global, procesul de dezinflaţie este întârziat de o serie de şocuri adverse: reconfigurarea fluxurilor comerciale ca răspuns la măsurile comerciale protecţioniste, volatilitatea cotaţiilor produselor energetice, dar şi impactul factorilor climatici asupra ofertei agricole. Perspectivele indică o reducere lentă a ritmului anual al inflaţiei, iar riscurile continuă să fie orientate preponderent în sens ascendent, în special cele asociate evoluţiei preţurilor la alimente şi energie, două categorii de bunuri caracterizate printr-o sensibilitate ridicată la şocuri şi printr-un impact transfrontalier ridicat.
În scenariul de bază curent, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să crească în trimestrul III 2025, atingând 9,2% în luna septembrie şi apoi să scadă uşor la 8,8% în decembrie. Traiectoria dezinflaţionistă este anticipată să fie reluată începând cu trimestrul IV 2025, însă nivelul inflaţiei va rămâne ridicat până în vara anului 2026. Această persistenţă este determinată de includerea în calculul ratei anuale, timp de 12 luni, a şocurilor majore de ofertă intervenite în a doua jumătate a anului 2025. Pentru luna decembrie 2025, proiecţia inflaţiei IPC a fost revizuită în sens ascendent, cu 4,2 puncte procentuale faţă de runda anterioară. Revizuirea reflectă în principal trei surse de presiune inflaţionistă: majorarea amplă a preţurilor la energia electrică odată cu liberalizarea pieţei de profil – cu un aport suplimentar de 1,5 puncte procentuale –, majorarea cotelor de TVA – cu o contribuţie estimată la 1,6 puncte procentuale – şi creşterea accizelor – cu un impact de 0,4 puncte procentuale. La acestea se adaugă contribuţii suplimentare de câte 0,4 puncte procentuale din partea inflaţiei de bază şi a componentelor volatile, în special preţurile la fructe şi legume. Pentru decembrie 2026 şi martie 2027, orizontul prognozei precedente, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată la valori mai reduse, cu aproximativ 0,4 puncte procentuale pentru fiecare dintre cele două orizonturi, reflectând influenţele dezinflaţioniste ale consolidării fiscale şi ajustarea treptată a aşteptărilor inflaţioniste.
Rata anuală a inflaţiei IPC a urcat până la 5,66% în luna iunie, de la 4,86% în martie, depăşind cu 0,6 puncte procentuale nivelul anticipat în Raportul precedent. Această accelerare a fost determinată în principal de scumpirea considerabilă a legumelor şi fructelor, pe fondul unor fenomene meteorologice extreme, în timp ce persistenţa inflaţiei de bază la niveluri ridicate a fost susţinută de creşterea anticipaţiilor pe termen scurt şi de dinamica încă ridicată a costurilor unitare cu forţa de muncă.
Dată fiind înrăutăţirea considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, ca urmare a expirării la 1 iulie 2025 a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi în condiţiile majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor în contextul implementării pachetului de măsuri fiscale corective, şi având în vedere riscurile şi incertitudinile asociate noilor previziuni, Consiliul de administraţie al BNR a decis în şedinţa din 8 august 2025 menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.
