Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt mult mai grele decât cele de majorare a impozitelor, însă nu este singur că o să ne încadrăm în ţinta de deficit de 7%, a declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, în coferinţa de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei.
”Nu sunt sigur că o ne încadrăm în ţinta de 7%, dar dacă tendinţa este de reducere a deficitului, este un semnal foarte bun. Nu suficient, dar e un semnal bun care arată o tendinţă şi depinde de foarte multe lucruri. Măsurile acestea de reducere a cheltuielilor sunt – şi acum vă spun din proprie experienţă, le-am trăit în anul 2000 – sunt mult mai grele decât cele de majorare creşterile de impozite. Dai cu capul de zeci de legi când vrei să reduci cheltuielile, să eliberezi oameni din sistem, dai cu capul de un amalgam de legi, trebuie să le schimbi, să găseşti soluţii. (…) Nu sunt pesimist, încerc să fiu realist. Vă spun că nu se vor face uşor aceste reduceri. Văd că sunt numite reforme. Nu sunt numai reforme, sunt şi măsuri care înseamnă schimbări de legi”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, banca centrală sprijină o corecţie fiscal-bugetară realistă, care să asigure şi ”pace socială şi stabilitate politică”.
”Datele sunt clare, nu suntem în recesiune, cel puţin nu aşa cum se defineşte recesiunea. Dar există acest risc şi deocamdată totul depinde de continuarea programului fiscal, pentru că el aduce credibilitatea ţării. Pe partea monetară, cu refacearea rezervelor, lucrurile s-au îmbunătăţit semnificativ, a crescut rezerva şi ea tinde să crească în continuarea, cursul este stabil. Riscul este legat în primul rând de factori externi, petru că industria românească depinde de ce se întâmplă în Europa şi acolo lucrurile nu arată prea bine. În al doilearând, de această reducere masivă a consumului”, a precizat el.
În trimestrul I 2025, execuţia bugetului general consolidat s-a soldat cu un deficit de 43,7 miliarde lei (2,3% din PIB), semnificativ superior celui din perioada similară a anului 2024, de 35,9 miliarde lei (2% din PIB). În raport cu trimestrul IV 2024, deficitul bugetar s-a redus însă substanţial, în linie cu tiparul interanual al execuţiei bugetare, în condiţiile descreşterii pronunţate a cheltuielilor bugetare totale, atât pe seama componentei de capital, cât şi sub influenţa evoluţiei unor cheltuieli de natură curentă. Veniturile bugetare au consemnat o scădere inferioară ca amplitudine în acest interval, în principal pe fondul diminuării încasărilor din impozitul pe profit, din TVA şi din accize, care a fost compensată într-o oarecare măsură ca impact de majorarea veniturilor din impozitul pe salarii şi venit şi a celor nefiscale.
Execuţia bugetară şi-a întrerupt trendul de deteriorare în trimestrul II 2025, finalizându-se cu un deficit mai mic decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, respectiv de 26,1 miliarde lei (echivalent cu 1,4% din PIB), comparativ cu 27,8 miliarde lei (1,6% din PIB) în trimestrul II 2024.
Pe ansamblul semestrului I, deficitul bugetar a atins însă valoarea de 69,8 miliarde lei (3,7% din PIB), superioară celei consemnate în intervalul similar din 2024 (63,7 miliarde lei, echivalent cu 3,6% din PIB).
În contextul unei redresări lente a cererii externe şi al unei încetiniri a ritmului de creştere a importurilor, generate de măsurile de consolidare fiscală, contribuţia exportului net la creşterea economică va rămâne probabil negativă în 2025, dar în diminuare semnificativă faţă de 2024. Pe termen mediu, continuarea temperării cererii interne va conduce la o dinamică modestă a importurilor, situată semnificativ sub media istorică a indicatorului, mecanism care va reprezenta principalul canal de corecţie a deficitului de cont curent, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu. În aceste condiţii, contribuţia exportului net la PIB ar putea redeveni pozitivă în 2026, sprijinită inclusiv de o redresare mai vizibilă a cererii externe.
”Cu toate acestea, în absenţa unor reforme structurale complementare, presiunile asupra poziţiei externe s-ar putea reaprinde rapid, fie ca urmare a unei reveniri a cererii interne, fie în urma unor şocuri externe negative, dificil de anticipat şi contrabalansat”, arată raportul BNR.
Pe termen mediu, continuarea temperării cererii interne va conduce la o dinamică modestă a importurilor, situată semnificativ sub media istorică a indicatorului, mecanism care va reprezenta principalul canal de corecţie a deficitului de cont curent, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu.
”În aceste condiţii, contribuţia exportului net la PIB ar putea redeveni pozitivă în 2026, sprijinită inclusiv de o redresare mai vizibilă a cererii externe. Cu toate acestea, în absenţa unor reforme structurale complementare, presiunile asupra poziţiei externe s-ar putea reaprinde rapid, fie ca urmare a unei reveniri a cererii interne, fie în urma unor şocuri externe negative, dificil de anticipat şi contrabalansat”, mai arată BNR.
