Prin combinarea analizei avansate de date cu inteligenţa artificială (AI), echipa a reuşit să identifice „puncte slabe” comune ale virusurilor — regiuni conservate, recunoscute de sistemul imunitar — deschizând calea către dezvoltarea unor vaccinuri universale, capabile să prevină formele grave ale bolilor respiratorii, notează Medical Express.
În timp ce vaccinurile clasice vizează un singur agent patogen, abordarea LJI propune protecţia la nivel de familie virală. În cazul coronavirusurilor, de pildă, acest lucru ar însemna imunizare nu doar împotriva SARS-CoV-2, ci şi împotriva „verilor” săi, precum MERS-CoV, SARS-CoV şi coronavirusurile răcelii comune.
Secretul constă în celulele T — un tip de globule albe care detectează şi distrug celulele infectate. Unele celule T pot recunoaşte epitopi „conservaţi” (fragmente proteice neschimbate de-a lungul evoluţiei), comuni mai multor virusuri înrudite. Odată localizate aceste regiuni, vaccinurile pot fi concepute pentru a declanşa un răspuns imun puternic şi stabil, chiar şi împotriva variantelor care nu au apărut încă.
Pentru cartografierea acestor ţinte, cercetătorii au analizat date din Immune Epitope Database (IEDB) şi au folosit algoritmi AI pentru a compara sute de epitopi ai coronavirusurilor. Rezultatul: o hartă detaliată a zonelor de atac ale celulelor T, pe baza căreia se pot construi vaccinuri cu protecţie extinsă.
„Poate că nu vom putea opri infecţia în cazul unui nou coronavirus, dar am putea preveni cazurile grave şi spitalizările”, explică dr. Alba Grifoni, coordonatoare a studiului.
Metodologia LJI ar putea fi extinsă şi la alte virusuri periculoase, de la paramixovirusuri (rujeolă, Nipah) şi enterovirusuri, până la agenţi ai febrelor hemoragice, precum virusurile Lassa sau Junin — un pas spre un viitor în care vaccinurile să fie cu adevărat universale.
