Independenţii din FLNKS (Frontul de Eliberare Naţională Kanak Socialist), mişcare din Noua Caledonie, au anunţat miercuri, 13 august, că resping Acordul de la Bougival, semnat la jumătatea lunii iulie cu statul francez. Decizia a fost luată în cadrul unui congres extraordinar al mişcării, sâmbătă, şi confirmată miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă la Nouméa, transmite Le Figaro.
FLNKS ”respinge formal proiectul de acord de la Bougival, din cauza incompatibilităţii sale cu fundamentele şi realizările luptei noastre”, a declarat Dominique Fochi, secretar general al Uniunii Caledoniene şi membru al biroului politic al FLNKS.
Textul, negociat în regiunea Parisului, prevede în special crearea unui stat Noua Caledonie” înscris în Constituţia Republicii Franceze şi a unei naţionalităţi caledoniene, precum şi posibilitatea de a transfera competenţe suverane (monedă, justiţie, poliţie).
Dar, deşi calificat drept ”istoric” de către loialişti, acesta a stârnit imediat o reacţie vehementă din partea militanţilor pentru inependenţă, deoarece nu prevede un nou referendum privind independenţa.
”Este o respingere în bloc”
”Este o respingere în bloc, nu vom participa la comitetul de redactare” propus de ministrul de peste mări.
”Lansăm un apel paşnic către forţele noastre active pentru a spune stop statului dacă intenţionează să impună cu forţa”, a afirmat Marie-Pierre Goyetche (Partidul Laburist).
Mobilizarea taberei care susţine independenţa împotriva acestui proiect a degenerat în revolte pe 13 mai 2024, ducând la luni de confruntări care au provocat 14 morţi şi pagube de mai multe miliarde de euro.
Fără a aştepta oficializarea acestei respingeri, Manuel Valls a anunţat duminică că se va deplasa ”în săptămâna din 18 august” în Noua Caledonie pentru a încerca să salveze acordul, pe care îl prezintă ca ”un compromis istoric, rodul a luni de muncă (…) cu toate delegaţiile, inclusiv cea a FLNKS”.
În cadrul unei videoconferinţe de la Mulhouse (Haut-Rhin), unde a fost încarcerat timp de aproape un an, preşedintele FLNKS, Christian Tein, a denunţat ”un acord forţat propus de Macron”.
”Nu am învăţat nimic din ceea ce a trecut ţara. Nu putem construi o ţară în acest fel şi să ne punem în colţ. Este umilitor pentru poporul kanak”, a deplâns liderul, care rămâne afectat de interdicţia de a se deplasa în Noua Caledonie.
”FLNKS se va întâlni cu Manuel Valls” FLNKS doreşte ”deschiderea dialogului” pentru ”semnarea unui acord de Kanaky pe 24 septembrie 2025”, care să conducă ”la obţinerea de către Noua Caledonie a suveranităţii depline înainte de alegerile prezidenţiale din 2027”, a subliniat Dominique Fochi.
El a insistat, de asemenea, asupra desfăşurării discuţiilor ”sub supravegherea” lui Christian Tein.
Eliberat din închisoare pe 13 iunie, acesta rămâne sub anchetă pentru rolul său presupus în revoltele de anul trecut. Liderul politic a negat întotdeauna că ar fi incitat la violenţă.
În ciuda acestei respingeri, ”FLNKS se va întâlni cu Manuel Valls” în timpul vizitei sale în Noua Caledonie, a asigurat Sylvain Pabouty.
”Vom profita de ocazie pentru a-i spune că dorim ca alegerile provinciale să aibă loc în noiembrie anul viitor (…) pentru a cunoaşte legitimitatea reală a fiecăruia. Rămânem deschişi la discuţii cu cei care vor fi legitimaţi de urnele de vot”, a adăugat el.
Aceste alegeri, cruciale în Noua Caledonie, unde provinciile deţin majoritatea competenţelor, ar fi trebuit să aibă loc în mai 2024. Dar ele au fost amânate pentru noiembrie 2025, în cadrul proiectului de dezgheţare a corpului electoral promovat de Gérald Darmanin, care a provocat revolte. Acordul de la Bougival prevede amânarea lor din nou, până la jumătatea anului 2026.
Acordul de la Bougival continuă să fie susţinut la nivel local de către mai multe formaţiuni – partidul „ni-ni” (nici independentist, nici loialist), precum şi de Partidul de Eliberare Kanak (Palika) şi Uniunea Progresistă din Melanezia (UPM), două mişcări moderate care au părăsit FLNKS în august 2024.
