Indicatorul de secetă al Observatorului se bazează pe date din satelit culese prin programul Copernicus și calculează trei parametri: precipitațiile, umiditatea solului și starea vegetației. Zonele de secetă sunt clasificate pe trei niveluri: monitorizare, avertizare și alertă.
Situația este deosebit de critică în Balcani, Serbia, de exemplu, înregistrează deficit de umiditate în 99% din terenurile sale, din care 68% în zona de alertă. Acest lucru provoacă o mare îngrijorare pentru producătorii de zmeură, deoarece țara este unul dintre cei mai mari exportatori din lume.
În mod similar, Ungaria (63%), Bulgaria (52%) și România (51%) prezintă procente ridicate de terenuri în zona de alertă.
În Germania, procentul terenurilor aflate în stare de alertă a crescut de la 9% la 26% între prima şi a doua decadă a lunii iulie, în timp ce în Franța acest nivel ajunge la 19% din suprafaţă, în principal în vestul ţării. Regatul Unit, după cea mai caldă primăvară din istoria sa, înregistrează o rată de 21% din terenurile sale în stare de alertă.
Turcia se confruntă, de asemenea, cu o penurie generalizată de apă, 76% din teritoriul său fiind în stare de secetă și 18% în stare alertă. În regiunea Izmir, penuria de apă alimentează tensiunile dintre turiști și locuitori, un fenomen observat și în alte țări mediteraneene.
Zona Mediteranei, care atrage 30% din turismul global, este de așteptat să înregistreze o reducere semnificativă a precipitațiilor în următorii ani, potrivit oamenilor de știință. Totuşi, Portugalia (10%) și Spania (7%) rămân într-o poziție mai favorabilă, cu procente mai mici de teren afectat.
Seceta generalizată reprezintă un risc serios pentru ecosistemele europene și producția agricolă. În același timp, crește probabilitatea incendiilor forestiere, cum ar fi cel care a izbucnit în departamentul Aude din sudul Franței și care a căpătat dimensiuni tragice.
Sursa: NewMoney, în traducerea Rador Radio România
