Ghigiu atrage atenția că aproape o cincime din banii alocați inițial educației prin PNRR – 718 milioane de euro – au fost eliminați. Proiecte esențiale precum „școli verzi” (-162,9 milioane), campusuri profesionale (-169 milioane), infrastructură universitară (-124,2 milioane) și platforma de evaluare digitală (-78,6 milioane) au fost ignorate, lăsând întrebarea: cum vor fi finanțate investițiile vitale pentru modernizarea sistemului educațional?
„Și mai grav, această reformă este implementată fără consultarea profesorilor, părinților sau elevilor, fără studii de impact și cu un termen nerealist de implementare, cu doar o lună și jumătate înainte de începerea anului școlar. Subfinanțarea cronică din ultimii 35 de ani ne-a adus deja la un abandon școlar de 16,6% și peste 40% analfabetism funcțional în rândul tinerilor”, scrie Ghigiu pe Facebook.
Consecințele pentru elevi și profesori sunt dramatice, susține el: clasele vor ajunge la 34 de elevi, față de maximum 26 în prezent, bursele pentru studenți se reduc cu 40% până în 2028, iar școlile cu mai puțin de 500 de elevi vor fi comasate.
În plus, profesorii vor trebui să predea cu 2-4 ore în plus pe săptămână, pentru o economie de doar 0,6% din bugetul Ministerului Educației și Cercetării.
„Realitatea este alarmantă: clase supraaglomerate, cu până la 34 de elevi față de maximum 26 în prezent, burse pentru studenți reduse cu 40% până în 2028, comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi și creșterea normei didactice cu 2-4 ore pentru profesori.
Toate acestea pentru o așa-zisă „economie” de doar 0,6% din bugetul Ministerului Educației și Cercetării!
Imaginați-vă un adolescent din clasa a IX-a, copleșit de tranziția la liceu, învățând într-o sală aglomerată, unde vocea lui abia se aude printre cei 33 de colegi. Acești copii nu sunt doar cifre – sunt viitorul României!”, explică deputatul.
Ghigiu critică și implementarea măsurilor fără consultarea actorilor principali din sistem, fără studii de impact și cu termene imposibil de respectat – doar o lună și jumătate înainte de începerea anului școlar.
„Este profund regretabil că premierul atribuie profesorilor vina pentru „lipsa de rezultate”, în timp ce măsurile de austeritate impuse subminează sistemul educațional.
A critica corpul didactic pentru „lipsă de responsabilitate”, în contextul reducerii resurselor și al creșterii sarcinilor de lucru, reflectă o abordare care ignoră realitatea.
Educația nu este o fabrică de piese, ci un sistem care are nevoie de stabilitate legislativă și alocări financiare, de respect din partea decidenților și, mai ales, de înțelegerea că școala nu aduce profit sau rezultate pe termen scurt. Profesorii nu poartă răspunderea pentru incapacitatea Guvernului de a identifica soluții!”, a precizat Ghigiu.
El avertizează că aceste decizii subminează stabilitatea sistemului educațional și agravează probleme deja existente: un abandon școlar de 16,6% și peste 40% analfabetism funcțional în rândul tinerilor.
Ghigiu solicită o dezbatere reală, cu toți actorii implicați, pentru ca educația să redevină o prioritate națională.
