Decizia reflectă, potrivit instituției, deteriorarea semnificativă a finanțelor publice, deficitele externe mari și persistente, datoria publică în creștere rapidă și polarizarea politică ridicată.
Fitch notează că perspectiva negativă este susținută de dezechilibrele bugetare și de cont curent, precum și de perspectivele slabe de creștere economică. Deși instalarea noului guvern a redus incertitudinea politică, gradul de polarizare rămâne ridicat. În sprijinul ratingului, agenția menționează apartenența României la Uniunea Europeană și fluxurile de capital aferente, care contribuie la convergența veniturilor și la stabilitatea finanțelor externe. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt, de asemenea, peste media țărilor cu rating similar.
România are calificativ „BBB-” din iulie 2011, menținut constant, dar cu schimbări în perspectivă. În decembrie 2024, perspectiva a fost retrogradată de la „stabilă” la „negativă”, după ce deficitul bugetar a urcat anul trecut la 9,3% din PIB în termeni ESA (standard european) și 8,6% în termeni cash, departe de ținta inițială de 5%.
Pentru 2025, bugetul a fost construit pe un deficit de 7% din PIB (aproximativ 135 miliarde lei), dar guvernul a admis deja că acest obiectiv nu mai este realist. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat recent că deficitul ar putea depăși 8% din PIB, urmând ca estimările oficiale să fie prezentate la rectificarea bugetară.
Creșterea deficitului se reflectă direct în nivelul datoriei publice. În aprilie 2025, aceasta a depășit pentru prima dată pragul de 1.000 miliarde lei, ajungând la 1.013,16 miliarde lei (56,6% din PIB), în urcare de la 998,2 miliarde lei în martie. Dacă deficitul de anul acesta va fi mai mare de 7%, datoria ar putea trece de 1.100 miliarde lei.
Comisia Europeană a cerut României să reducă deficitul bugetar la 7,7% din PIB în 2025, de la 9,3% în 2024, pentru a se încadra în traiectoria de ajustare convenită în iulie anul trecut cu EcoFin. Pentru 2026, obiectivul este coborârea deficitului la 6% din PIB.
Calificativele acordate de agențiile Fitch, S&P și Moody’s sunt esențiale pentru percepția investitorilor și pentru costul la care statul se poate împrumuta pe piețele internaționale. România se află în prezent la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții la toate cele trei agenții. O retrogradare sub acest nivel ar putea crește costurile de finanțare ale statului și ar îngreuna accesul la piețele externe.
În iulie, agenția S&P a reconfirmat ratingul României la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă, într-o decizie neprogramată, în timp ce Moody’s urmează să emită o evaluare în septembrie. Evaluarea Fitch de astăzi a fost inclusă în calendarul agenției.
Deși noul guvern a lansat un pachet de consolidare fiscală, Fitch atrage atenția că există riscuri majore pe termen mediu: creștere economică modestă, dificultăți de implementare a măsurilor, oboseală fiscală și polarizare politică. Aceste elemente ar putea pune în pericol obiectivul de reducere a deficitului și ar menține presiunea asupra ratingului suveran.
