În prezent, energia nucleară se bazează pe fisiune, unde atomii grei sunt descompuși în atomi mai mici, eliberând astfel energie. Deși eficientă, această metodă produce deșeuri radioactive problematice pe termen lung.
Fuziunea nucleară, alternativă promițătoare, presupune îmbinarea atomilor de hidrogen pentru a crea heliu, generând energie fără aceleași consecințe de mediu.
Totuși, condițiile extreme necesare pentru fuziune, adică temperaturi și presiuni extrem de ridicate, rămân una dintre marile provocări ale tehnologiei actuale. La NIF, cercetătorii utilizează capsule de combustibil într-un cilindru numit hohlraum, supus unor lasere extrem de puternice.
Comprimarea materialului declanșează, în cazuri de succes, reacția de fuziune. Această procedură este însă extrem de costisitoare, iar rezultatele experimentelor sunt greu de anticipat.
Modelele computerizate de până acum aveau limitări semnificative, necesitând zile întregi pentru previziuni care adesea nu erau precise. Totuși, noul model de inteligență artificială, dezvoltat pe baza datelor istorice și a simulărilor detaliate, poate oferi predicții mai rapide și mai precise.
Când a fost testat pe un experiment din 2022, modelul a prezis corect, cu o acuratețe de peste 70%, probabilitatea ca reacția să ajungă la aprindere, pragul în care energia generată depășește energia investită.
Modelul de IA nu rezolvă direct provocarea fuziunii controlate, dar aduce o îmbunătățire esențială prin reducerea riscului și a costurilor asociate, scrie incredibilia.ro.
Aceasta permite cercetătorilor să identifice experimentele cu probabilitatea cea mai mare de succes și să ajusteze parametrii înainte de a investi resurse considerabile.
Deși fuziunea nucleară nu este încă o sursă viabilă de energie comercială, astfel de progrese aduc lumea mai aproape de beneficiile unei surse de energie curate și abundente. Într -o lume afectată de crize energetice și climatice, acest potențial devine din ce în ce mai valoros.
