„Sunt încrezător că forțele politice sunt conștiente de situația dificilă în care suntem că aceste pachete o să fie adoptat în perioada următoare.
Nu există altă soluție.
Dacă nu se adopătă, ce se va vedea?
Că nu putem corecta dacă se cedează într-o zonă sau alta. Ar apărea o percepție de cedări și ne vom întoarce în situația în care am plecat.
Nu există altă soluție. Dacă nu se adoptă aceste măsuri, ce se va vedea? Dacă nu putem corecta lucrurile, dacă se cedează într-o zonă sau alta, se va crea din nou o percepție de cedări și ne vom întoarce în situația de unde am plecat. (…)
Nu e o plăcere pentru nimeni să iei astfel de măsuri, nu le iei cu inimă deschisă”, a spus Bolojan,într-un mesaj video de pe Facebook.
Nu se teme de o imagine proastă
„Mai bine le spune oamenilor adevărul, ca să nu le creăm niște așteptări care nu pot fi onorate. Acum acest post este pentru țara noastră și nu e o problemă pentru mine că voi ieși prost. Important să nu ies prost degeaba pentru România”, a declarat prim-ministrul.
Context
În privința „cedărilor” e bine de punctat faptul că proiectul de lege propus de Guvern privind modificarea pensiilor magistraților, pus în transparență decizională de Ministerul Muncii, nu include în reforma magistraților și judecătorii CCR. Această excepție ridică însă semne de întrebare privind un posibil aranjament între Guvern și Curtea Constituțională, astfel încât proiectul să treacă testul de constituționalitate.
Argumentele guvernului
„Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Dacă ar fi continuat să fie menționați în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalității și securității juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituție. De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situația în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile – spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieși la pensie, în timp ce judecătorii Curții Constituționale au un mandat de maxim 9 ani”, transmite purtătorul de cuvânt al Executivului, Nadina-Ioana Dogioiu. Ea adaugă că, similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare (subiectul pe larg, aici și aici).
