Summitul din Alaska, care ar fi trebuit să fie crucial pentru Ucraina şi Europa, i-a oferit preşedintelui rus o revenire spectaculoasă pe scena internaţională, fără a duce la o pauză a ostilităţilor, cu atât mai puţin la noi sancţiuni împotriva Rusiei.
Preşedintele american susţine chiar o propunere rusă de consolidare a prezenţei sale în estul Ucrainei, a declarat pentru AFP un oficial familiarizat cu schimburile telefonice dintre Donald Trump şi liderii europeni.
Potrivit acestei surse anonime, preşedintele rus „cere de fapt Ucrainei să părăsească Donbass”, cedând astfel regiunile Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei. El propune, de asemenea, îngheţarea frontului în regiunile Herson şi Zaporojie (sud).
La câteva luni după ce şi-a lansat invazia în Ucraina, Rusia a proclamat anexarea acestor patru regiuni ucrainene în septembrie 2022, chiar dacă trupele sale nu le controlează încă pe toate.
Volodimir Zelenski, care a respins până acum orice concesie teritorială, susţinând că are mâinile legate de Constituţia ucraineană, va fi primit luni după-amiază de Donald Trump în Biroul Oval al Casei Albe.
Declarându-se „recunoscător pentru invitaţie”, preşedintele ucrainean a avertizat sâmbătă seara că refuzul Moscovei de a înceta focul ar „complica situaţia”.
Înaintea deplasării lui Zelenski la Washington, preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer şi cancelarul german Friedrich Merz vor organiza duminică, la ora 13:00 GMT (16.00 – ora României), o videoconferinţă cu „coaliţia voinţei”, din care fac parte majoritatea ţărilor europene importante, UE, NATO şi ţări non-europene precum Canada.
La videoconferinţă va participa şi preşedintele Nicuşor Dan.
Potrivit diplomaţilor, se aşteaptă ca participanţii să discute despre garanţiile de securitate care ar fi acordate Kievului ca parte a unui posibil acord de pace.
Donald Trump a sugerat că Kievul ar putea beneficia de o garanţie de securitate similară articolului 5 al NATO, dar în afara cadrului Alianţei Atlantice, pe care Moscova o vede ca pe o ameninţare existenţială care se extinde până la frontierele sale.
Potrivit premierului italian Giorgia Meloni, primul pas ar fi definirea „unei clauze de securitate colectivă care ar permite Ucrainei să obţină sprijinul tuturor partenerilor săi, inclusiv al Statelor Unite, gata să acţioneze în cazul în care ar fi atacată din nou”.
După trei ani şi jumătate de la cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, armata rusă ocupă aproximativ 20 % din teritoriul ucrainean, inclusiv aproape întreaga regiune Lugansk şi o mare parte din regiunea Doneţk, unde avansul său s-a accelerat recent.
Nu este cazul regiunilor Zaporijjie şi Herson, unde principalele centre urbane sunt încă sub control ucrainean.
Renunţarea lui Donald Trump la scenariul armistiţiului pare să îl favorizeze pe Vladimir Putin, care doreşte să negocieze direct un acord global şi definitiv. Kievul şi aliaţii săi europeni, pe de altă parte, îl denunţă ca fiind o modalitate de a câştiga timp pentru a-şi continua ofensiva şi a-şi extinde cuceririle teritoriale.
Este, totuşi, „cel mai bun mod de a pune capăt războiului oribil dintre Rusia şi Ucraina”, a explicat miliardarul american pe reţeaua sa Truth Social.
„Un simplu acord de încetare a focului (…) de multe ori nu funcţionează”, a insistat Donald Trump, chiar dacă a ameninţat Moscova cu „consecinţe foarte grave” dacă ostilităţile nu încetează.
El a sugerat posibilitatea unui summit în trei cu Putin şi Zelenski dacă „totul merge bine” atunci când îl va primi pe preşedintele ucrainean, la şase luni după ce l-a umilit împreună cu vicepreşedintele său JD Vance în Biroul Oval, o scenă incredibilă transmisă în direct la televizor care i-a consternat pe mulţi dintre aliaţii săi europeni.
