„Menţionăm că schemele de personal nu sunt ocupate complet la nicio instanţă din circumscripţia Curţii de Apel, ceea ce accentuează presiunea asupra resurselor existente.
Situaţia cea mai gravă se regăseşte la Tribunalul Caraş-Severin, unde raportul dintre numărul magistraţilor aflaţi în pragul pensionării şi schema de personal este deosebit de ridicat”, a explicat Oprescu, pentru Agerpres.
Judecătoarea a subliniat că instabilitatea legislativă a determinat scăderea vârstei medii de pensionare a magistraților.
„În perioada de stabilitate legislativă 2010-2016, media anuală a cererilor de pensionare era de trei pe an. Din 2017, numărul acestora a crescut constant, atingând un maxim de 38 în 2022, pe fondul dezbaterilor privind modificările legislative.
Tendinţa de scădere a vârstei medii de pensionare reflectă impactul negativ al incertitudinii legislative asupra deciziilor magistraţilor.”, a explicat judecătoarea.
Pe lângă pensionări, instanțele se confruntă cu un număr foarte mare de dosare pe judecător: Judecătoria Reșița – 1.781,3 dosare/judecător, Judecătoria Deta – 2.124,5, Judecătoria Sânnicolau Mare – 2.131 și Judecătoria Timișoara – 1.512.
Această suprapunere de factori – lipsa de personal și numărul mare de dosare – pune o presiune enormă pe magistrați și poate întârzia soluționarea cauzelor.
Referindu-se la proiectul de creștere a vârstei de pensionare la 65 de ani, Oprescu a explicat: „Propunerea de ridicare a vârstei de pensionare a magistraţilor la 65 de ani nu reprezintă o măsură sustenabilă în contextul actual.
Fără o analiză tehnică a condiţiilor de muncă, creşterea vârstei de pensionare ar putea agrava deficitul de personal și ar diminua atractivitatea profesiei. Măsura ar afecta performanța individuală și percepția publică asupra justiției.”
Curtea de Apel Timișoara subliniază că nu a primit date privind efectele economice ale proiectului.
„Referitor la impactul economic al proiectului, Guvernul, în calitate de autor al proiectului, este instituţia care ar trebui să deţină datele relevante pentru evaluarea efectelor economice.
Modificările propuse sunt inoportune, acestea intervenind la scurt timp de la adoptarea Legii nr. 282/2023, care deja adusese pensiile de serviciu ale magistraţilor în acord cu cerinţele europene.”, a mai spus judecător Nadejda Oprescu.
