Trump a vorbit cu Putin la telefon în Biroul Oval, apoi a reluat întâlnirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderii europeni de acolo, conform unui alt oficial al Casei Albe.
Secretarul de Stat Marco Rubio şi vicepreşedintele JD Vance sunt, de asemenea, în cadru, stând în scaune în faţa Biroului Rezolvării.
Un translator, potrivit a doi oficiali ai Casei Albe, scrie de asemenea pe un bloc-notes în faţa lui Trump la birou.
Trump a vorbit cu Putin la telefon în Biroul Oval, apoi a reluat întâlnirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderii europeni de acolo, conform unui alt oficial al Casei Alba.
President Donald J. Trump on the phone with President Putin in the Oval Office. pic.twitter.com/RkWReNAT2b
— The White House (@WhiteHouse) August 19, 2025
Ce s-a întâmplat luni la Casa Albă?
Preşedintele Donald Trump i-a primit luni pe Volodimir Zelenski şi pe liderii UE, NATO, Finlandei, Franţei, Germaniei, Italiei şi Regatului Unit la Casa Albă, la două zile după întâlnirea cu Putin din Alaska, relatează Reuters într-o sinteză a întâlnirii.
Trump a anunţat că l-a sunat pe liderul rus Vladimir Putin şi că a început să lucreze la organizarea unei întâlniri între Putin şi Zelenski, care va fi urmată de un summit trilateral cu el şi cei doi preşedinţi pentru a încerca să negocieze sfârşitul războiului din Ucraina. Trump le-a spus liderilor europeni că Putin a sugerat această succesiune, potrivit unei surse din delegaţia europeană.
Preşedintele american i-a spus lui Zelenski că Statele Unite vor contribui la garantarea securităţii Ucrainei în orice acord pentru a pune capăt războiului Rusiei în această ţară, dar amploarea asistenţei americane promise nu a fost clară imediat.
„În ceea ce priveşte securitatea, va fi acordat un ajutor considerabil”, a declarat Trump, adăugând că ţările europene vor fi implicate.
Zelenski a salutat promisiunea ca fiind „un pas important înainte”, adăugând că garanţiile vor fi „formalizate pe hârtie în următoarea săptămână sau în următoarele 10 zile” şi afirmând că Ucraina s-a oferit să cumpere arme americane în valoare de 90 de miliarde de dolari.
Consilierul Kremlinului, Iuri Uşakov, a declarat într-o înregistrare audio pe Telegram că Trump şi Putin au discutat despre „posibilitatea ridicării nivelului reprezentării din partea ucraineană şi rusă care participă la negocierile directe menţionate”.
Deşi Kremlinul nu a anunţat public că şi-a dat acordul, un oficial de rang înalt al administraţiei americane a declarat că întâlnirea dintre Putin şi Zelenski ar putea avea loc în Ungaria.
Cei doi se vor întâlni în următoarele două săptămâni, potrivit cancelarului german Friedrich Merz.
Tonul întâlnirii dintre Trump şi Zelenski a fost mult mai cald decât cel al întâlnirii dezastruoase din Biroul Oval din februarie, când Trump şi vicepreşedintele JD Vance l-au criticat public pe liderul ucrainean.
Însă un acord de pace părea încă departe de a fi iminent.
Chiar înainte de începerea negocierilor, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a exclus trimiterea de trupe din ţările NATO pentru a ajuta la asigurarea unui acord de pace, complicând şi mai mult oferta lui Trump.
Între timp, liderii europeni – care s-au grăbit să se deplaseze la Washington pentru a-l susţine pe Zelenski – l-au îndemnat pe Trump să insiste ca Putin să accepte un armistiţiu în războiul care durează de trei ani şi jumătate, înainte ca orice negocieri să poată avansa. Trump a susţinut anterior această propunere, dar şi-a schimbat poziţia după întâlnirea cu Putin de vineri, adoptând în schimb poziţia Moscovei, potrivit căreia orice acord de pace trebuie să fie cuprinzător.
Trump a declarat reporterilor în Biroul Oval că îi place conceptul unui armistiţiu, dar că cele două părţi ar putea lucra la un acord de pace şi în timp ce luptele continuă. „Mi-aş dori să se oprească, aş vrea să se oprească”, a spus el.
„Dar, din punct de vedere strategic, acest lucru ar putea fi un dezavantaj pentru una dintre părţi”, a spus el.
Trimisul special al lui Putin pentru investiţii şi cooperare economică, Kirill Dmitriev, a numit summitul de la Casa Albă, într-o postare pe X, „o zi importantă pentru diplomaţie, cu accent pe pacea durabilă, nu pe un armistiţiu temporar”.
Merz şi preşedintele francez Emmanuel Macron şi-au exprimat sprijinul pentru un armistiţiu ca condiţie prealabilă pentru orice discuţii directe cu Rusia. Macron a mai spus că liderii europeni vor trebui în cele din urmă să fie incluşi în orice discuţii de pace. „Când vorbim despre garanţii de securitate, vorbim despre întreaga securitate a continentului european”, i-a spus el lui Trump.
Trump şi Zelenski au discutat în privat înainte de a se alătura contingentului de lideri europeni pentru mai mult de două ore de discuţii multilaterale.
Zelenski a gestionat întâlnirea de luni mult mai bine decât întâlnirea din februarie de la Biroul Oval, care s-a încheiat brusc când Trump şi Vance l-au mustrat public pe Zelenski pentru că nu era suficient de recunoscător. În declaraţiile sale de presă din deschiderea summitului de luni, Zelenski şi-a repetat mulţumirile faţă de Trump şi SUA de cel puţin opt ori, adoptând un ton respectuos.
În ceea ce-l priveşte, Trump l-a întâmpinat călduros pe Zelenski la sosirea acestuia, în faţa Casei Albe, exprimându-şi admiraţia pentru costumul său negru. Aceasta a fost o schimbare faţă de ţinuta militară obişnuită a liderului ucrainean, care, potrivit presei, l-ar fi iritat pe Trump în februarie. Când un reporter l-a întrebat pe Trump care este mesajul său pentru poporul ucrainean, acesta a răspuns: „Îi iubim”. Zelenski i-a mulţumit, iar Trump i-a pus mâna pe spate în semn de afecţiune, înainte ca cei doi să intre în Biroul Oval.
Trump spune că el şi preşedinta Comisiei Europene au discutat despre „problema mondială a copiilor dispăruţi”, o problemă importantă şi pentru soţia sa
Preşedintele Donald Trump a declarat că el şi preşedintea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat despre problema copiilor răpiţi, o cauză importantă şi pentru soţia sa, prima-doamnă Melania Trump, relatează CNN.
„Ursula von der Leyen, distinsa şi foarte respectata preşedintă a Comisiei Europene, şi cu mine am discutat despre problema mondială a copiilor dispăruţi. Aceasta este, de asemenea, o temă importantă pentru soţia mea, Melania. Este o temă care se află în fruntea tuturor listelor, iar lumea va colabora pentru a o rezolva, în speranţa că aceşti copii vor fi readuşi în familiile lor!”, a scris Trump pe Truth Social.
Von der Leyen a răspuns pe X, spunând că trebuie să ia sfârşit costul uman al războiului din Ucraina. „Iar asta înseamnă că fiecare copil ucrainean deportat de Rusia trebuie să se întoarcă la familia sa. Îi mulţumesc preşedintelui SUA pentru angajamentul clar pe care şi l-a luat astăzi pentru a se asigura că aceşti copii vor fi aduşi înapoi la cei dragi.”
La summitul de luni de la Casa Albă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a venit cu o scrisoare din partea soţiei sale, Olena Zelenska, pentru Melania Trump şi a lăudat scrisoarea primei-doamne a SUA adresată săptămâna trecută preşedintelui Vladimir Putin cu privire la copiii care suferă din cauza războiului.
Ucraina a calificat deportarea a zeci de mii de copii ucraineni, duşi în Rusia sau pe teritoriul ocupat de Rusia fără consimţământul familiei sau al tutorilor, drept o crimă de război care corespunde definiţiei genocidului din Tratatul ONU.
Moscova susţine că a protejat copiii vulnerabili dintr-o zonă de război.
Biroul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a declarat că Rusia a provocat suferinţe milioanelor de copii ucraineni şi le-a încălcat drepturile de la invazia sa la scară largă în Ucraina, în 2022.
Premierul britanic este „foarte mulţumit” de rezultatele întâlnirii de la Casa Albă
Prim-ministrul britanic Sir Keir Starmer s-a declarat „foarte mulţumit” de rezultatele întâlnirii de luni de la Casa Albă, în special de progresele înregistrate de lideri în două domenii: „un progres important în ceea ce priveşte garanţiile de securitate” şi „progrese reale în cadrul summiturilor bilaterale şi trilaterale”, relatează BBC.
„Asta mi-am dorit să se întâmple astăzi şi sunt foarte mulţumit că am ajuns în acest punct”, a declarat el.
Întrebat de BBC despre îngrijorările că diplomaţia din jurul războiului din Ucraina se transformă într-o politică de conciliere a SUA faţă de Rusia, Starmer a răspuns: „Cel mai important lucru este să ne concentrăm pe rezultatele de astăzi, deoarece cred că acestea vor linişti oamenii din Europa, din Ucraina, dar în special din Marea Britanie”.
Întrebat despre tratamentul rezervat lui Putin, cu covorul roşu în Alaska, acum câteva zile, Starmer a declarat: „Susţin eforturile preşedintelui Trump de a obţine rezultate durabile şi o soluţionare paşnică a acestui conflict”.
„Ziua de astăzi a demonstrat că am avansat şi că, în final, pentru mine, acesta a fost întotdeauna testul: facem progrese reale?”, a mărturisit el, adăugând că întâlnirea a demonstrat un „sentiment real de unitate” între liderii europeni, Zelenski şi Trump.
El a subliniat însă că „nu ar trebui luată nicio decizie cu privire la Ucraina fără Ucraina”.
Preşedintele finlandez este „sceptic” în privinţa angajamentului lui Putin faţă de procesul de pace
Preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, a descris discuţiile de luni de la Casa Albă drept „constructive”, dar este sceptic în ceea ce priveşte angajamentul liderului de la Kremlin faţă de pace.
„Întâlnirea pe care am avut-o la Casa Albă şi mai târziu în Biroul Oval a fost foarte constructivă. Pentru mine, principalul rezultat a fost garanţiile de securitate oferite de Europa şi Statele Unite, ale căror detalii vor fi stabilite în următoarea săptămână”, a declarat Stubb.
El a spus că s-a convenit asupra garanţiilor de securitate şi asupra paşilor de urmat. Coaliţia celor care vor să ajute Ucraina a lucrat deja la garanţiile de securitate. „Vom continua pe baza acestora”, a spus Stubb.
În ceea ce priveşte participarea SUA la garanţiile de securitate, deocamdată nu există detalii concrete. Preşedintele Trump urmează să ofere mai multe detalii despre rolul SUA în garantarea securităţii Ucrainei.
În ceea ce priveşte o potenţială întâlnire între Zelenski şi Putin, Stubb a declarat că este oarecum sceptic în ceea ce priveşte angajamentul lui Putin faţă de acest proces.
„Nu se poate avea încredere în el”, a spus Stubb. „Rămâne de văzut dacă va avea curajul să participe la o astfel de întâlnire (bilaterală, cu Zelenski) şi la cea trilaterală sau dacă doar trage de timp, încă o dată”, a afirmat liderul finlandez.
El a mai spus că Trump a considerat că este o idee bună să-l sune pe Putin şi să propună o întâlnire bilaterală între Zelenski şi Putin.
„În decurs de o săptămână am putea obţine ceva mai concret cu privire la garanţiile de securitate ale SUA, urmate de întâlnirea bilaterală, sperăm în câteva săptămâni”, a declarat preşedintele Finlandei.
