PKK, care şi-a început insurgenţa împotriva statului turc în 1984, a anunţat în luna mai că se va dizolva şi se va dezarma.
Parlamentul Turciei a lansat luna aceasta o comisie specială care va supraveghea dezarmarea PKK, pentru a stabili o cale către o pace durabilă, ce va avea ecou şi în Irak şi Siria vecine.
Maşina, un Renault Toros alb, a fost cuprinsă de flăcări pentru scurt timp marţi dimineaţa în faţa porţii principale a parlamentului.
Poliţia din Ankara a declarat într-un comunicat că un bărbat reţinut pentru incendierea maşinii suferea de probleme psihice şi avea, de asemenea, un dosar penal pe numele său.
În anii 1990, în timpul uneia dintre cele mai sângeroase faze ale conflictului, astfel de vehicule au devenit un simbol în sud-estul Turciei, cu populaţie majoritar kurdă, unde au fost asociate cu răpiri şi execuţii extrajudiciare atribuite grupărilor având legături cu statul turc.
Peste 40.000 de persoane au fost ucise în luptele dintre militanţii PKK şi armata turcă desfăşurate timp de peste patru decenii.
Familii ale personalului de securitate şi ale civililor ucişi în conflict urmează să vorbească marţi în faţa comisiei parlamentare şi este de aşteptat ca unii dintre ei să pună la îndoială eforturile de pace.
PKK, desemnată drept organizaţie teroristă de Turcia şi aliaţii săi occidentali, a decis în luna mai să se dizolve şi să predea armele, în urma apelului liderului său încarcerat Abdullah Ocalan de a pune capăt insurgenţei kurde.
Obiectivele PKK s-au schimbat de-a lungul deceniilor, de la declararea unui stat independent kurd la obţinerea de drepturi sporite pentru kurzi şi o autonomie mai mare pentru regiunea din sud-estul Turciei populată majoritar de kurzi.
