Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a coborât, miercuri, în faţa instituţiei pentru a sta de vorbă cu reprezentanţii silvicultorilor care protestează începând de la ora 10:00.
Ea l-a acuzat pe preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva, Silviu Geană, că nu a lăst-o să se adreseze protestatarilor de la microfon, scrie Agerpres.
“Avem un singur mesaj: Romsilva nu este vacă de muls pentru nimeni. Romsilva nu va mai fi terenul de joacă pentru partidele politice, pentru toţi şmecherii care până acum şi-au luat toate beneficiile posibile. Oamenii pe care i-au adus aici, şi pentru care domnul Geană (Silviu Geană, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva, n.r.). are o frică teribilă să mă lase să vorbesc cu ei la microfon, oamenii aceştia au fost aduşi pe numere, li s-a transmis o adresă să vină 25 de oameni din fiecare judeţ. Reforma Romsilva continuă, iar noi ne vom face treaba. Pădurile României vor fi protejate”, a declarat ministra Mediului.
Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva protestează, în intervalul orar 10:00 – 14:00, în faţa Ministerului Mediului, nemulţumiţi de proiectul privind reorganizarea Romsilva.
Principalele revendicări ale silvicultorilor sunt stoparea campaniei de denigrare a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi a acţiunilor de discreditare şi compromitere a personalului silvic, precum şi retragerea proiectului de Hotărâre a Guvernului promovat de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin care, “fără niciun studiu de impact economic, social sau bugetar, se forţează reorganizarea Romsilva prin desfiinţarea a 70% din numărul de direcţii silvice judeţene, prin separarea activităţilor de producţie cu scopul menţinerii doar a celor “eficiente economic”, în detrimentul aspectelor de ordin social, organizatoric şi funcţional, punând în pericol circa 500 de locuri de muncă”.
O altă revendicare se referă la constituirea unui grup de lucru format din specialişti în administrarea pădurilor, din cadrul Ministerului Mediului, Romsilva, organizaţiilor profesionale ale silvicultorilor, dar şi din reprezentanţi ai Federaţiei Silva, în calitate de partener social, pentru elaborarea unui Regulament de organizare şi funcţionare care să asigure consolidarea Regiei Naţionale a Pădurilor, “nu destructurarea acestei regii de interes naţional care administrează pădurile aflate în patrimoniul public al statului”.
Propunerea de hotărâre de Guvern pentru reorganizarea Romsilva vizează regionalizarea direcţiilor silvice. În prezent există 41 de Direcţii silvice, câte una la nivelul fiecărui judeţ, însă proiectul prevede 12 Direcţii silvice.
Totodată, este preconizată o scădere cu 90% a numărului de directori, în condiţiile în care fiecare Direcţie silvică regională va avea un singur director. La ora actuală, la nivelul fiecărei Direcţii există doi-patru directori. Reducerea numărului de directori va permite o economie de 19 milioane de lei, bani care urmează să fie utilizaţi de Romsilva pentru administrarea pădurilor.
Propunerea de HG conţine şi măsuri de eficientizare financiară, urmând să fie separate următoarele activităţi: administrarea pădurilor, exploatarea lor, întreţinerea drumurilor şi valorificarea produselor lemnoase.
Hotărârea de Guvern urmează să conţină şi indicatori de performanţă financiari, iar directorii şi şefii de Ocoale vor avea criterii minimale de performanţă. Printre acestea vor figura: numărul orelor de formare, numărul activităţilor de instruire urmate, suprafeţele din fondul forestier acoperite de mijloace de supraveghere video, identificarea arborilor remarcabili, identificarea insulelor de îmbătrânire.
Pe 29 iulie, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a transmis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie raportul Corpului de control efectuat la Romsilva.
Concluziile documentului relevă faptul că şase Direcţii Silvice (Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Dolj, Mehedinţi, Teleorman şi Tulcea) au înregistrat pierderi financiare mari, în cinci ani consecutivi, în perioada 2020 – 2024, iar alte patru (Caraş-Severin, Gorj, Maramureş şi Sălaj) au avut pierderi consistente în cel puţin doi ani consecutiv.
