“Doamna Iulia Scântei este notar de profesie. A luat documentele de la CSAȚ și de la serviciile secrete și, alături de alți opt notari (că le poți zice judecători), a pus pe hârtie cu antet decizia de anulare a alegerilor. Chiar așa a declarat dna Scântei: a luat de bune și autentice însăilările de la servicii.
Chiar și notarii verifică legalitatea când emit un act autentic. Nu pun în act chiar tot ce cer, vor sau inventează părțile. Nu se alta, dar au o responsabilitate și de ai îi plătim: ca să nu introducă în circuitul civil scame sau rebuturi contractuale.
Cu atât mai mult, judecătorul nu pune în decizie toate falsurile, invențiile și bazaconiile părților, procurorilor, martorilor, experților, poștașului, grefierului. El dă decizia după lege și propria conștiință.
Pentru că și-au abandonat rolul constituțional de gardian ai Constituției și ai legii, notarii de la CCR care au anulat alegerile trebuie să demisioneze urgent”, scrie Piperea pe Facebook.
Ce a spus Iulia Scântei
„Curtea are o competență unică. Un singur proces electoral a fost atribuit, prin Constituție, Curții Constituționale pentru verificarea legalității și confirmarea rezultatului: cel prezidențial. Restul alegerilor intră în atribuția instanțelor judecătorești de drept comun”, a subliniat Scântei.
Judecătoarea a precizat că a reflectat mult asupra acestui caz și a punctat că frauda electorală din ziua votului poate fi invocată doar dacă are amploarea necesară pentru a modifica ordinea candidaților sau rezultatul final
„Curtea a stabilit că nu au existat fraude în ziua votării care să fi fost contestate de un competitor”, a explicat aceasta.
Rolul documentelor CSAT în decizia CCR
Întrebarea care a rămas a fost: de ce s-a ajuns totuși la anularea alegerilor? Potrivit Laurei-Iuliana Scântei, explicația vine din documentele desecretizate ale CSAT, care au indicat nereguli în perioada campaniei electorale.
Judecătoarea a arătat că a considerat esențial ca analiza corectitudinii alegerilor să nu se limiteze strict la ziua votului, ci să privească întreg procesul electoral.
„CCR nu are competențe să analizeze modul în care alte autorități își îndeplinesc atribuțiile. Noi am luat act de constatările CSAT, pe care le-am considerat autentice și veridice”, a precizat aceasta.
În final, Scântei a explicat că discuția din interiorul CCR a vizat inclusiv necesitatea unei autosesizări, întrucât procedura electorală începe de la stabilirea datei alegerilor de către Guvern și se derulează continuu.
Dacă CCR nu ar fi anulat scrutinul pe baza informațiilor CSAT, atunci ar fi validat „ceva ce nu corespundea legii”, a concluzionat judecătoarea.
„Îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a cere scuze”
Conform legii, alegerile sunt definite prin trei criterii obligatorii: libere, periodice și corecte. Ele au fost libere, pentru că oamenii au putut vota candidatul dorit, dar și periodice, pentru că au avut loc la data stabilită.
„A rămas în analiză caracterul corect, care viza caracterul legal. Ce a contat a fost ca exercitarea dreptului să fie conform cu legea, pentru că asta dă caracterul corect”, a răspuns Scântei persoanei care a întrebat-o.
Din documentele CSAT, care arătau cum campania electorală a fost viciată, „noi nu am sancționat – și îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze – niciun alegător pentru cum a votat, ci pentru faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii”, a mai spus judecătoarea.
Ea a spus, referitor la metodele folosite astăzi în campaniile electorale, inclusiv cele pe internet, și că „lumea s-a mișcat mai repede decât s-a mișcat legislația națională și atribuțiile autorităților în domeniu”.
„CCR nu are responsabilitatea de a găsi dovezi”
După izbucnirea războiului din Ucraina, explică judecătoarea, a fost modificată Legea pentru securitate națională. Ea a fost completată cu două categorii de riscuri naționale noi, „care se petreceau sub ochii noștri”: războiul hibrid și acțiuni statale și non-statale de propagandă și dezinformare, „unde nu era zona de expertiză a CCR”.
Astfel, constatarea și identificarea probelor „revenea instituțiilor din domeniul apărării și siguranței naționale”, explică Laura-Iuliana Scântei. „Ce era de competența noastră era să valorificăm concluziile acestora din perspectiva afectării ordinii constituționale”.
„Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități. Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Noi am spus cum a fost afectată ordinea constituțională, dar poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”, a conchis judecătoarea.
