Necunoașterea legii și convingerea, care își are rădăcinile într-o mentalitate tipică arivistului, că votul acordat de o parte a electoratului îți oferă suficientă putere pentru a face tot ce dorești. Inclusiv să institui noi reguli, contrare legilor care guvernează o țară, doar de dragul imaginii. Și al unui nou mandat. Mult populism care nu ține cont de Constituția României, de legi, decizii și la urma urmei de drepturile fundamentale ale omului.
Cum își arogă consilierii generali atribuții de parlamentari
Acestea ar fi resorturile care stau la baza unui proiect de hotărâre de consiliu, promovat, zilele acestea, de consilierii generali USR Nicorel Nicorescu și Dragoș Radu: interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și dispozitive de fumat pe bunurile Capitalei, din 2026.
Demersul ar fi potrivit autorilor unul destinat sănătății publice, dar este important ca, indiferent ce poziție ocupi, să respecți legea și limitele competențelor și regulamentelor. Mai ales atunci când ești desemnat prin vot să le aplici.
Or, dincolo de modul populist în care cei doi consilieri USR își prezintă public argumentele (sunt folosite oricum studii care au stat la baza unor reglementări decise în Parlamentul României – n.r.), grav este faptul că nu au habar nici de legislația în vigoare – care nu se aplică la nivelul Capitalei în privința publicității ilegale -, nici de faptul că aceeași legislație interzice unui consiliu local – fie el și “general” – să supralegifereze.
În plus, încalcă drepturi reglementate ca fundamentale de Dreptul afacerilor, aplicat și în România după 1990, precum, dreptul de a avea o firmă și dreptul la profit, considerat de Codul Fiscal și de cel Civil o componentă esențială a economiei de piață și un motor al inovației și dezvoltării.
În primul rând, proiectul depus de consilierii USR încalcă principii fundamentale ale dreptului, care stau la baza funcționării instituțiilor statului. Principii care au fost statuate inclusiv prin decizii repetate ale instanțelor (curți de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție) încă de acum 15 ani.
Relevantă este spre exemplu ultima decizie în materie a ÎCCJ (nr. din 25/05/2015), pronunțată de 25 de magistrați ai Secțiilor reunite ale Curții Supreme pe un recurs în interesul legii formulat de Avocatul Poporului: hotărârile consiliilor locale nu au statut de lege specială, iar această autoritate nu poate reglementa din punct de vedere normativ sancţiuni / interdicții sau proceduri în domenii reglementate deja prin legi (organice sau ordinare) ori prin ordonanțe de urgență ale Guvernului României.
Așadar, hotărârile de consiliu, adoptate cu depăşirea competenţei ce revine consiliilor locale şi contrare prevederilor actelor normative cu forţă juridică superioară, sunt lovite nulitate absolută. “Principiul legalităţii este exprimat şi prin interdicţia ca, prin acte normative care aparţin sferei secundum legem, să se modifice sfera legislaţiei primare prin completări, omisiuni sau restricţii”, mai subliniază ÎCCJ.
Proiectul de hotărâre al consilierilor USR încalcă, însă, și deciziile celei mai importante instanțe din România, și normele fundamentale amintite. Nu doar pentru că aduce adăugiri legilor superioare în vigoare, dar mai introduce și sancțiuni. Se laudă cu asta chiar consilierii inițiatori:
- Reclamele – interzise pe toate bunurile Capitalei, din 2026
- Panourile existente – eliminate până la 1 septembrie 2026
- La evenimente sportive – interdicția intră etapizat, integral din 1 ianuarie 2029
- Amenzi: 4.000 – 5.000 lei pentru cei care încalcă regulile”
Spre știința consilierilor locali sau generali, competențele în materie de publicitate le sunt limitate strict de Legea nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, care este încă în vigoare.
Legea le permite autorităților locale să stabilească prin hotărâre a consiliului local sau general doar zonele și locurile în care este permisă amplasarea de mijloace de publicitate, precum și categoriile de mijloace de publicitate admise în aceste zone. Mai mult, legea nu interzice sub nicio formă publicitatea, dar se referă la publicitate restrânsă în zone cu restricții speciale – precum zone construite protejate, zone de protecție a monumentelor istorice, zone de protecție ale obiectivelor cu valoare arhitecturală. Și la posibilitatea de a amplasa toate categoriile de mijloace de publicitate în zonele de publicitate lărgită.
Apoi, Legea privind publicitatea produselor din tutun, a țigărilor electronice, vape-urilor și a dispozitivelor electronice a fost promulgată de Klaus Iohannis cu un an în urmă și modifică textele de lege pe aceeași temă, adoptate anterior. Iată ce prevede (frazele trebuie parcurse până la final!):
“este interzisă publicitatea pentru băuturile alcoolice, produsele din tutun, ţigaretele electronice, inclusiv de tip Vape, produsele destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, dispozitivele electronice pentru încălzirea tutunului şi a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, precum şi pentru pliculeţele cu nicotină pentru uz oral (pouch-uri) în incinta unităţilor de învăţământ şi a unităţilor de asistenţă medicală sau la o distanţă mai mică de 200 metri de intrarea acestora măsurată pe drum public.”
și:
“Publicitatea pentru băuturile alcoolice, produsele din tutun, ţigaretele electronice, inclusiv de tip Vape, produsele destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, dispozitivele electronice pentru încălzirea tutunului şi a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, precum şi pentru pliculeţele cu nicotină pentru uz oral (pouch-uri) nu este permisă în spaţiile destinate în principal minorilor, în sălile de spectacole înainte, în timpul şi după spectacolele destinate minorilor.”
- Referitor la publicitatea pentru jocurile de noroc, a fost modificat doar Codul Audiovizual (articol 110, alineat 7) care prevede strict următoarele: „Este interzisă (pe posturile de televiziune și radio) difuzarea de publicitate pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalităţi ale vieţii publice, culturale, ştiinţifice, sportive sau de alte persoane, care, datorită notorietăţii în mediul online, pot încuraja participarea la astfel de jocuri”
Consilierii USR au prezentat și public, în declarații, ceea ce consideră a fi argumente solide:
Nicorel Nicorescu: „Vrem să readucem spațiul public în serviciul oamenilor, nu al unor industrii care produc dependență și afectează grav sănătatea.”
Dragoş Radu: „Dacă vrem un oraș prietenos pentru tineri și familii, trebuie să curățăm spațiul public de mesajele care normalizează dependențele.”
Și sunt susținuți și de toți colegii din USR București care arată, într-o postare pe rețelele de socializare:
“USR București cere tuturor consilierilor generali să susțină acest demers. Alegerea e simplă: profit sau sănătatea bucureștenilor”
Nu trebuie să fi cunoscător, doar să consulți “Google”, dacă nu ai timp să parcurgi Constituția, Dreptul Civil, Dreptul afacerilor sau Codul Fiscal:
“Dreptul de a avea profit (inclusiv al firmelor care au ca obiect de activitate – jocuri de noroc sau producția și comercializarea tutunului și a produselor din tutun), cunoscut și ca libertatea economică și dreptul de proprietate asupra profitului, este un principiu legal și economic fundamental, recunoscut în legislația internațională, inclusiv în România, care permite persoanelor fizice și juridice să desfășoare activități economice, să obțină profit și să dispună de acesta. Acest drept este adesea protejat de constituții și legi, care garantează principiile economiei de piață, dar este și reglementat prin legi fiscale și comerciale”.
La fel ca dreptul de a avea o firmă, indiferent de profilul ei. Și acest drept este recunoscut de lege oricărei persoane fizice sau juridice care îndeplinește condițiile stabilite de legislația română.
