Şefii armatelor din Statele Unite şi din mai multe ţări europene au finalizat opţiunile militare în privinţa Ucrainei şi le vor prezenta acum consilierilor de securitate naţională din ţările lor respective, a anunţat joi armata americană, relatează Reuters.
Planificatorii militari americani şi europeni au început să exploreze garanţii de securitate post-conflict pentru Ucraina, în urma angajamentului preşedintelui Donald Trump de a ajuta la protejarea ţării în cadrul oricărui acord pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina.
„Aceste opţiuni vor fi prezentate consilierilor de securitate naţională ai fiecărei ţări pentru a fi analizate în mod corespunzător în cadrul eforturilor diplomatice în curs”, se arată într-un comunicat al armatei americane.
Întâlnirile dintre şefii apărării din Statele Unite, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit şi Ucraina au avut loc la Washington, D.C., de marţi până joi.
Ucraina şi aliaţii săi europeni au fost încurajaţi de promisiunea făcută de Trump în timpul summitului de luni în ceea ce priveşte garanţiile de securitate pentru Kiev, dar multe întrebări rămân fără răspuns.
Oficialii au avertizat că va fi nevoie de timp pentru ca planificatorii americani şi europeni să determine ce ar fi fezabil din punct de vedere militar şi acceptabil pentru Kremlin.
O opţiune ar fi trimiterea de forţe europene în Ucraina, dar sub comanda şi controlul Statelor Unite, au declarat surse pentru Reuters.
Ministerul de Externe al Rusiei a exclus desfăşurarea de trupe din ţările NATO pentru a ajuta la asigurarea unui acord de pace.
Trump a exclus public desfăşurarea de trupe americane în Ucraina, dar marţi a părut să lase deschisă posibilitatea unui alt fel de implicare militară a SUA. Sprijinul aerian al SUA ar putea lua diverse forme, inclusiv furnizarea de sisteme de apărare aeriană suplimentare Ucrainei şi impunerea unei zone de interdicţie aeriană cu ajutorul avioanelor de vânătoare americane.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer s-au pronunţat în favoarea desfăşurării de trupe într-un acord postbelic, ca parte a unei coaliţii a ţărilor dispuse să acţioneze, iar cancelarul german Friedrich Merz a semnalat, de asemenea, deschiderea ţării sale faţă la participare. Însă şeful sindicatului soldaţilor germani a declarat joi că liderii europeni din NATO nu trebuie să fie naivi atunci când discută despre o forţă de pace în Ucraina, ci trebuie să înfrunte realitatea că vor trebui să trimită zeci de mii de soldaţi pe termen lung.
Trump a făcut presiuni pentru încheierea rapidă a celui mai sângeros război din Europa din ultimii 80 de ani, iar Kievul şi aliaţii săi s-au temut că ar putea încerca să impună un acord în condiţiile Rusiei, după ce preşedintele american i-a întins covorul roşu liderului rus Vladimir Putin săptămâna trecută.
Rusia afirmă că este angajată într-o „operaţiune militară specială” în Ucraina pentru a-şi proteja securitatea naţională, susţinând că extinderea NATO spre est şi sprijinul militar occidental pentru Ucraina reprezintă ameninţări existenţiale. Kievul şi aliaţii săi occidentali afirmă că invazia rusă este o acaparare imperialistă de teritorii.
În ciuda presiunilor lui Trump pentru încheierea războiului, Rusia a atacat joi o staţie de compresie a gazelor din estul Ucrainei, importantă pentru transportul gazelor către instalaţiile de stocare pentru sezonul de încălzire din iarnă.
