Marea Caspică, cel mai mare lac sărat din lume, deține rezerve semnificative de petrol offshore și este înconjurată de cinci țări, toate fiind mari producători de petrol, gaze sau ambele: Azerbaidjan, Iran, Kazahstan, Rusia și Turkmenistan.
Adjunctul ministrului azer al Mediului, Rauf Hajiyev, a declarat pentru Reuters că nivelul mării a început să scadă de zeci de ani, însă datele arată că acest fenomen se accelerează.
Nivelul său a scăzut cu 0,93 metri în ultimii cinci ani, cu 1,5 metri în ultimii 10 ani și cu 2,5 metri în ultimii 30 de ani, a spus el într-un interviu, estimând rata actuală de scădere la 20-30 cm pe an.
„Retragerea liniei de coastă schimbă condițiile naturale, perturbă activitatea economică și creează noi provocări pentru dezvoltarea durabilă”, a afirmat Hajiyev, care reprezintă Azerbaidjanul într-un grup de lucru comun cu Rusia, ce s-a întâlnit pentru prima dată în aprilie pentru a discuta problema.
În ciuda înrăutățirii relațiilor dintre cele două țări, potrivit protocolului semnat, grupul de lucru intenționează să aprobe online în septembrie un program comun pentru monitorizarea și gestionarea problemei.
Rusia leagă problema în principal de schimbările climatice, dar Azerbaidjanul dă vina și pe construcția de baraje pe râul Volga de către Rusia, care furnizează 80% din apa care intră în Marea Caspică.
Hajiyev a spus că scăderea nivelului apei afectează deja viața populațiilor de pe coastă și activitatea porturilor. Aproximativ 4 milioane de oameni trăiesc pe coasta Azerbaidjanului, iar circa 15 milioane în întreaga regiune caspică.
El a menționat că navele întâmpină dificultăți tot mai mari la intrarea și manevrarea în portul Baku, capitala Azerbaidjanului. Aceasta reduce capacitatea de transport a mărfurilor și crește costurile logistice, a adăugat el.
Transportul de petrol și produse petroliere prin terminalul petrolier Dubendi, cel mai mare din apele Azerbaidjanului din Marea Caspică, a scăzut la 810.000 de tone în prima jumătate a anului 2025, comparativ cu 880.000 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit lui Eldar Salakhov, directorul Portului Internațional de la Baku.
El a legat scăderea de nivelul apei, care necesită efectuarea unor lucrări majore de dragare pentru a asigura funcționarea stabilă și neîntreruptă a portului.
În 2024, mai mult de 250.000 de metri cubi au fost dragate la terminalul Dubendi pentru a permite intrarea celor mai mari petroliere fără restricții, a declarat el pentru Reuters.
Hajiyev a mai declarat că retragerea apelor distruge zonele umede, lagunele și stufărișurile și amenință supraviețuirea unor specii marine. Cea mai mare lovitură o primesc sturionii, apreciați pentru caviarul lor, deja amenințați de dispariție. Ei își pierd până la 45% din habitatele de vară și toamnă și sunt separați de locurile tradiționale de reproducere din râuri.
Focile caspice sunt, de asemenea, amenințate de reducerea suprafeței mării și de dispariția câmpurilor de gheață sezoniere din nord, unde se reproduc, a adăugat el.
„O scădere de 5 metri a nivelului mării face ca focile să își piardă până la 81% din locurile de reproducere, iar o scădere de 10 metri le privează aproape complet de locurile potrivite”, a spus Hajiyev.
