De ani buni, părinții din întreaga lume trăiesc cu teama că tabletele, telefoanele și jocurile online ar putea afecta grav dezvoltarea copiilor. Crizele de nervi la oprirea unui joc sau nopțile pierdute pe rețele sociale par să confirme aceste temeri. Însă oamenii de știință atrag atenția că realitatea este mult mai nuanțată.
Steve Jobs și Bill Gates, doi dintre giganții tehnologiei, au recunoscut că și-au ținut propriii copii departe de iPad-uri și smartphone-uri. Iar în 2013, Susan Greenfield, neurolog celebru, avertiza că efectele timpului excesiv în fața ecranelor ar putea fi comparabile cu „primele zile ale schimbărilor climatice” – o problemă reală, dar ignorată.
Totuși, cercetările ulterioare au pus sub semnul întrebării aceste concluzii alarmiste, potrivit BBC. Un editorial din British Medical Journal a criticat afirmațiile baronesei Greenfield ca fiind „înșelătoare pentru părinți”, iar studii ample realizate în ultimii ani arată că dovezile privind efectele catastrofale ale ecranelor asupra sănătății mintale lipsesc.
Pete Etchells, profesor de psihologie la Universitatea Bath Spa, a analizat sute de cercetări și concluzionează că „pur și simplu nu există dovezi științifice concrete care să susțină poveștile despre consecințele teribile ale timpului petrecut în fața ecranelor”.
O analiză din 2021 a Asociației Americane de Psihologie, bazată pe 33 de studii internaționale, a arătat că utilizarea telefoanelor, a rețelelor sociale și a jocurilor video are un impact redus asupra sănătății mintale a adolescenților. De asemenea, o revizuire globală din 2024 nu a găsit dovezi clare că lumina albastră a ecranelor afectează somnul, așa cum s-a crezut inițial.
În plus, un studiu pe 11.500 de copii cu vârste între 9 și 12 ani nu a găsit nicio asociere între numărul orelor petrecute în fața ecranelor și probleme cognitive sau emoționale.
Experții subliniază că termenul generic de „timp în fața ecranelor” este prea vag. Contează mult tipul de activitate: e o experiență educativă sau interactivă cu prietenii, ori un maraton de „doomscrolling” solitar pe rețele sociale?
Un exemplu clasic de eroare este asocierea între consumul de înghețată și cancerul de piele: ambele cresc vara, dar nu există legătură directă între ele. La fel, multe corelații între ecrane și depresie pot fi explicate prin factori precum singurătatea sau lipsa interacțiunii sociale față în față.
Cercetătorii recunosc totuși că există pericole serioase online: expunerea la conținut nociv, manipularea, izolarea socială. În aceste cazuri, nu e vorba de timpul total, ci de context și de vulnerabilitatea fiecărui copil.
Un studiu danez publicat în 2024 a arătat că reducerea consumului media la doar trei ore pe săptămână a îmbunătățit starea psihologică și comportamentul social al copiilor. Alte cercetări au sugerat că, în special în rândul fetelor, un consum excesiv de rețele sociale poate fi asociat cu niveluri mai mari de depresie.
„Formula periculoasă este aceasta: mai mult timp online, mai puțin somn și mai puțin timp petrecut cu prietenii în viața reală. Aceasta este rețeta pentru probleme de sănătate mintală”, avertizează profesoara Jean Twenge, de la Universitatea din San Diego.
Mulți părinți rămân însă blocați între vinovăția de a lăsa copilul cu tableta și frustrarea de a-l priva complet de tehnologie. Jenny Radesky, pediatru la Universitatea din Michigan, spune că dezbaterea publică este adesea mai mult moralizatoare decât informativă: „Mai degrabă le dă părinților sentimentul că greșesc, decât să le ofere soluții bazate pe date”.
Aașdar, timpul petrecut în fața ecranelor nu pare să fie „dușmanul absolut”, dar nici nu poate fi ignorat. Cheia, spun experții, este echilibrul: supravegherea conținutului, încurajarea interacțiunii sociale reale și asigurarea unui somn suficient. Și, nu în ultimul rând, utilizarea responsabilă a tehnologiei.
