Data nu a fost aleasă la întâmplare: preşedintele francez, cancelarul german şi prim-ministrul polonez, lideri ai unor ţări pe care diplomaţii le numesc “Triunghiul de la Weimar”, vor participa la cea de-a 34-a aniversare a independenţei Republicii Moldova.
Şi aceasta în ajunul începerii campaniei oficiale pentru alegerile legislative de la sfârşitul lunii septembrie, despre care Republica Moldova şi aliaţii săi europeni spun că sunt afectate de interferenţele Moscovei pentru a forţa să treacă de partea sa acest stat, candidat la aderarea la Uniunea Europeană, care se învecinează şi susţine Ucraina devastată de război.
“Aceasta este o demonstraţie de sprijin pentru Republica Moldova din partea liderilor europeni într-un moment în care Rusia îşi sporeşte interferenţa înaintea unor alegeri cruciale”, a declarat pentru AFP preşedinţia Republicii Moldova.
Aşteptaţi să participe în cursul după-amiezii, cei trei se vor adresa presei alături de Maia Sandu, apoi vor participa la o cină şi vor susţine discursuri în cadrul festivităţilor oficiale din Piaţa Independenţei, punctate de un concert.
Macron, Merz şi Tusk intenţionează să-şi reafirme “sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldovei”, a declarat jurnaliştilor un consilier al preşedintelui francez. De asemenea, cei trei susţin “traiectoria europeană” a Republicii Moldova în contextul negocierilor de aderare la UE deschise în iunie 2024.
“Nu putem face abstracţie” de “consecinţele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care afectează în primul rând Republica Moldova”, a adăugat el.
“Moldova, la rândul ei, este ameninţată de Rusia”, a adăugat Palatul Elysee, invocând “ingerinţele” şi “interferenţele” Moscovei, al cărei “software” în ceea ce priveşte fostele republici sovietice precum R.Moldova este “unul de intimidare şi, de asemenea, de obstrucţionare a suveranităţii şi de exploatare a separatismului”.
O aluzie în special la Transnistria, un teritoriu separatist rusofon situat în estul Republicii Moldova, unde sunt staţionate forţe ruse, notează AFP.
“Această vizită este cu adevărat un semnal puternic de sprijin pentru Moldova şi transmite un mesaj simbolic Rusiei că principalele ţări europene sunt îngrijorate de ceea ce se întâmplă aici”, a declarat analistul politic Valeriu Paşa de la think tank-ul Watchdog din Chişinău.
El apreciază că Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) al preşedintei Sandu ar trebui să iasă învingător la alegerile legislative, dar rezultatul este dificil de prezis din cauza “ingerinţei enorme a Rusiei”, alimentată de “sume de bani nebuneşti”, pe fondul crizei economice şi al inflaţiei ridicate.
Maia Sandu, realeasă în noiembrie 2024, a acuzat Rusia la sfârşitul lunii iulie că desfăşoară o operaţiune complexă şi coordonată de interferenţă “fără precedent” pentru “a controla” ţara, care are frontieră cu UE, “începând din această toamnă”. Şi toate acestea, prin recurgerea la mecanisme de cumpărare de voturi şi la finanţări cu “criptomonede”, cu “100 de milioane de euro” alocate în acest scop, a denunţat ea la acea vreme, arătând cu degetul şi spre platforma Telegram, al cărei fondator este omul de afaceri Pavel Durov, născut în Rusia.
Franţa şi-a declarat cooperarea, consolidată în martie în timpul celei mai recente vizite a Maiei Sandu la Paris, pentru combaterea interferenţelor digitale prin intermediul agenţiei franceze Viginium.
Deşi “trioul” european îşi menţine intenţia de a se concentra pe sprijinirea Republicii Moldova, călătoria comună a acestor lideri vine într-un moment în care diplomaţia este în declin în problema ucraineană, notează AFP.
La două săptămâni după summitul dintre preşedinţii american Donald Trump şi rus Vladimir Putin, accelerarea bruscă în direcţia unor posibile negocieri de pace pare deja să stagneze, iar subiectul va fi inevitabil discutat în marginea evenimentelor oficiale de la Chişinău, mai comentează sursa citată.
