Asta înseamnă o schimbare serioasă a poziției Casei Albe, scrie ziarul.
Oficialii europeni notează că orice decizie privind garanțiile de securitate este încă departe, dar unul dintre obstacolele cheie a fost depășit: refuzul lui Trump de a ajuta.
Ce a conștientizat Trump?
Potrivit surselor FT, Trump și-a dat seama că obținerea unui armistițiu în Ucraina și propria sa urmărire a Premiului Nobel necesită o contribuție americană pentru a asigura pacea pe termen lung.
În plus, promisiunea Europei de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB a asigurat încrederea continentului în Casa Albă, adaugă interlocutorii FT.
Un proiect de plan pentru o propunere de garanții de securitate ar putea fi prezentat “în curând”, spun sursele.
Cu toate acestea, rămâne neclar ce țări europene sunt pregătite să trimită trupe și dacă Vladimir Putin va fi de acord cu acest lucru.
Kremlinul a numit în mod repetat inacceptabilă prezența armatei occidentale în Ucraina.
Kremlinul anunţă că nu agreează propunerile europene în privinţa garanţiilor de securitate pentru Ucraina
Rusia are o opinie negativă despre propunerile europene în legătură cu garanţiile de securitate pentru Ucraina şi nu va accepta prezenţa trupelor NATO pe teritoriul vecinului său, a anunţat miercuri Kremlinul, informează Reuters, relatează News.ro.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov (n.r.: foto mai jos), a lăudat eforturile preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, calificându-le drept „foarte importante”, şi a declarat că Moscova speră ca acestea să continue.
Ca parte a unui potenţial acord de pace, aliaţii europeni ai Ucrainei lucrează la elaborarea unui set de garanţii pentru Ucraina care să o protejeze de un posibil atac viitor al Rusiei. Însă Peskov a afirmat că desfăşurarea de trupe europene în Ucraina ar însemna prezenţa NATO în această ţară, lucru pe care Rusia a încercat să îl împiedice încă de la început.
„De fapt, la început, avansarea infrastructurii militare a NATO şi infiltrarea acestei infrastructuri militare în Ucraina ar putea fi probabil numite printre cauzele principale ale situaţiei de conflict care a apărut”, a spus el. „Deci, avem o atitudine negativă faţă de aceste discuţii”, a punctat Peskov.
Toate părţile sunt de acord că garanţiile de securitate pentru Ucraina trebuie să facă parte din orice eventual acord de pace, dar nu sunt de acord în mod fundamental cu privire la forma pe care ar trebui să o ia acestea.
Poziția Rusiei
Rusia susţine că ar trebui să se numere printre garanţii securităţii Ucrainei şi doreşte să reia o propunere care a fost discutată între cele două părţi în 2022, în primele săptămâni ale războiului. Kievul respinge această propunere, afirmând că ar da Moscovei un drept de veto efectiv asupra oricărui sprijin militar extern pentru Ucraina.
Peskov a punctat că garanţiile de securitate sunt „unul dintre cele mai importante subiecte”, dar a repetat că Rusia nu consideră utilă discutarea lor în public. El a spus că summitul SUA-Rusia din această lună din Alaska, între preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin, a fost „foarte substanţial, constructiv şi util”.
Peskov a declarat că negociatorii de pace ruşi şi ucraineni sunt în contact, dar nu poate da o dată pentru o următoare întâlnire. Cele două părţi au purtat ultima dată discuţii faţă în faţă la Istanbul, pe 23 iulie, într-o reuniune care a durat doar 40 de minute.
Afirmațiile lui Trump
Trump a declarat că Statele Unite nu vor trimite trupe în Ucraina ca parte a unor viitoare garanţii de securitate.
Cu toate acestea, el a lăsat deschisă posibilitatea unei alte implicări militare a SUA, inclusiv cu sprijin aerian şi informaţional.
Preşedintele Donald Trump a declarat luni că nu a discutat despre garanţii specifice de securitate pentru Ucraina, după încheierea războiului, dar a reafirmat angajamentul SUA de a sprijini această ţară, relatează Reuters.
Potenţialele garanţii de securitate pentru Ucraina reprezintă un obstacol major în încheierea războiului Rusiei în Ucraina.
Trump a mai spus că, în cadrul întâlnirii din 15 august cu liderul rus Vladimir Putin în Alaska, cei doi lideri au discutat despre limitarea dimensiunii arsenalului nuclear masiv al ţărilor lor odată ce criza din Ucraina va fi rezolvată.
„Am dori să denuclearizăm. Este prea multă putere şi am discutat şi despre asta. Este o parte a problemei, dar trebuie să punem capăt războiului”, a declarat Trump reporterilor adunaţi în Biroul Oval.
Întrebat de ce Putin pare reticent să se aşeze la masa negocierilor cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump a răspuns: „Pentru că nu-l place”.
După summiturile separate cu liderul rus Vladimir Putin şi, ulterior, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu liderii europeni, Donald Trump i-a cerut secretarului de stat american Marco Rubio să conducă discuţiile referitoare la acordarea de garanţii de securitate pentru Ucraina. Luni, acesta a avut o serie de convorbiri cu omologi din Europa.
