Cercetătorii continuă să rescrie ultimele capitole din viața marelui compozitor.
Într-o seară furtunoasă de luni, în martie 1827, Ludwig van Beethoven s-a stins din viață, după o boală îndelungată care îl țintuise la pat încă din Crăciunul precedent. Slăbit, cu icter, abdomen și membre umflate, fiecare respirație îi era o luptă.
Printre obiectele sale, prietenii au descoperit un document scris cu 25 de ani înainte: un testament în care compozitorul îi ruga pe frații săi să facă publice detaliile suferințelor sale. Astăzi știm că unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii era deja surd funcțional în jurul anului 1818, o ironie tragică pe care Beethoven însuși și-ar fi dorit ca posteritatea să o înțeleagă nu doar artistic, ci și medical.
La aproape două secole de la moartea sa, o echipă internațională de cercetători a decis să îi îndeplinească această dorință într-un mod pe care Beethoven nu și l-ar fi putut imagina: prin analiza genetică a ADN-ului extras din șuvițe autentificate de păr, notează Science Alert.
„Scopul nostru a fost să înțelegem problemele de sănătate ale lui Beethoven, inclusiv pierderea progresivă a auzului, începută spre finalul anilor 20 și ajunsă la surditate completă în 1818”, a explicat Johannes Krause, biochimist la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară, într-un comunicat din 2023, când au fost publicate rezultatele.
Deși pierderea auzului a început ca un tinitus, apoi s-a transformat într-o intoleranță la zgomote puternice și, în final, într-o incapacitate de a mai auzi frecvențele înalte, cauza acestei degradări rămâne necunoscută. Nici măcar medicul său, Johann Adam Schmidt, nu a reușit să o explice.
În paralel, Beethoven s-a confruntat încă din tinerețe cu dureri abdominale și episoade severe de diaree, iar cu șase ani înainte de moarte au apărut primele semne ale unei boli hepatice.
Mult timp s-a speculat că plumbul ar fi fost responsabil pentru declinul său, o teorie alimentată de o analiză criminalistică din 2007 asupra unei șuvițe atribuite compozitorului. Însă studiul publicat în 2023 a arătat că părul analizat atunci nu îi aparținea, ci provenea de la o femeie necunoscută.
Noile teste genetice efectuate pe alte șuvițe autentice sugerează o altă explicație: Beethoven ar fi suferit de hepatită B, boală care, combinată cu consumul de alcool și alți factori de risc hepatic, i-ar fi cauzat moartea la doar 56 de ani.
Totuși, cercetătorii nu au reușit să identifice cauza certă a surdității sau a problemelor gastrointestinale. „Într-un fel, am rămas cu mai multe întrebări decât răspunsuri”, a recunoscut Krause.
O surpriză suplimentară a venit din compararea cromozomului Y extras din mostrele lui Beethoven cu cel al descendenților actuali ai familiei sale paterne. Rezultatul: nepotrivire. Descoperirea indică existența unui „eveniment de paternitate extraconjugală” în arborele genealogic, petrecut între 1572 și nașterea compozitorului în 1770.
„Aceasta arată că undeva în cele șapte generații de dinaintea lui Beethoven a existat o ruptură în linia paternă oficială”, a explicat Tristan Begg, antropolog la Universitatea Cambridge.
Astfel, testamentul lăsat de compozitor și dorința lui ca lumea să-i înțeleagă boala au primit un răspuns neașteptat: deși cercetarea a oferit indicii solide despre hepatita care i-a grăbit sfârșitul, multe mistere legate de viața și moartea lui Beethoven rămân nerezolvate.
Studiul complet a fost publicat în revista Current Biology.
