Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR) atrage atenția asupra unui proiect de lege aflat pe ordinea de zi a Guvernului, care prevede plafonarea onorariilor practicienilor în insolvență. Organizația semnalează că măsura poate fi neconstituțională și contrară normelor privind libera concurență, afectând astfel modul în care se desfășoară procedurile de insolvență.
Potrivit UNPIR, plafonarea onorariilor va fi aplicată timp de 18 luni și se presupune că va opera automat, fără legătură directă cu activitatea efectivă a practicienilor. „Această intervenție a statului în stabilirea prețurilor pe piață nu reflectă realitatea procedurilor și poate avea efecte contrare față de scopul declarat, acela de a accelera insolvențele”, explică UNPIR.
Practicienii subliniază că durata procedurilor nu depinde doar de munca lor, ci și de factori externi, precum termenele instanțelor, contestațiile creditorilor sau complexitatea cazurilor. În plus, eficiența noilor reglementări va fi influențată de factori economici, cum ar fi accesul la finanțare și colaborarea cu băncile.
Scopul Guvernului, potrivit proiectului, este de a crește colectarea creanțelor fiscale și de a combate abuzurile în insolvență, însă UNPIR avertizează că plafonarea onorariilor nu contribuie la aceste obiective. Organizația propune ca remunerarea practicienilor să rămână stabilită prin negociere între creditori și practicieni, fără intervenție administrativă.
UNPIR a transmis observații tehnice Guvernului și a participat la consultări alături de Ministerul Justiției, Finanțelor și ANAF, dar majoritatea recomandărilor nu au fost preluate. Organizația speră ca în continuarea procedurii legislative să existe corecții care să elimine problemele de legalitate și constituționalitate.
Ministerul Justiției propune modificări importante în legislația insolvenței
Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care vizează actualizarea Legii insolvenței nr. 85/2014 și a OUG 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență. Scopul principal este eficientizarea procedurilor de insolvență, creșterea gradului de recuperare a creanțelor, inclusiv fiscale, și responsabilizarea administratorilor care aduc intenționat societățile în stare de insolvență.
Principalele modificări propuse includ:
Reducerea duratei procedurilor: Accelerarea comunicării rapoartelor și a planurilor de reorganizare către creditori, precum și măsuri temporizate pentru creșterea eficienței procesului.
Responsabilizarea administratorilor și conducerii: Răspunderea se poate aplica membrilor organelor de conducere sau altor persoane care iau decizii financiare sau operaționale, indiferent de poziția formală.
Transparență sporită față de organele fiscale: Debitorii și practicienii trebuie să respecte termene stricte și să furnizeze informații detaliate despre creanțe și planurile de reorganizare.
Tabelul creanțelor: Se detaliază informațiile obligatorii pentru fiecare creanță, inclusiv documentele care o susțin și, dacă este cazul, mențiuni despre preferințe legale.
Modificări de termene procedurale: De exemplu, termenul de contestare a hotărârilor adunării creditorilor se propune a fi extins de la 5 la 7 zile.
Închiderea procedurii: Judecătorul-sindic poate închide o insolvență chiar dacă mai există creanțe curente, dacă acestea nu afectează semnificativ situația financiară a societății.
În ceea ce privește onorariile practicienilor în insolvență:
Proiectul definește mai clar onorariul fix și onorariul de succes și limitează cuantumul acestora.
Onorariul de succes nu se va aplica în cazul recuperării creanțelor prin metode care nu implică efort procedural direct, precum compensarea sau dare în plată.
Potrivit Ministerului Justiției, aceste modificări urmăresc să alinizeze legislația națională cu obiectivele Planului Bugetar Structural Național 2025-2031 și cu prioritățile Uniunii Europene privind eficientizarea insolvențelor și protecția creditorilor.
