Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE) ar urma să aibă o nouă conducere, iar președintele Nicușor Dan va avea, conform Constituției României, ultimul cuvânt, chiar dacă Parlamentul trebuie să accepte formal nominalizările sale. Șeful statului i-ar fi informat deja pe premierul Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu în legătură cu intențiile sale în acest sens. Evident, în presă au fost vehiculate mai multe nume, iar analiștii politici au avut o temă importantă de dezbatere.
„Adevărul” abordează această subiect de actualitate, una mai mult decât importantă, și dintr-o altă perspectivă. Pentru aceasta, am lansat o provocare pentru doi cunoscuți politologi, care, în analiza lor, vorbesc despre calitățile absolut necesare pentru viitorii șefi ai SRI și SIE și criteriile pe baza cărora ar trebui să fie numiți.
Decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa academică, politologul Sergiu Mișcoiu este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil și un apreciat analist de politică externă.
În opinia lui Sergiu Mișcoiu, întotdeauna numirea unor persoane de asemenea rang este o decizie pur politică și ea poate să fie una inspirată din perspectiva capacității de a face față funcției persoanei alese sau poate să fie una care să ducă, în ciuda CV-ului impresionant și experienței preexistente, la rezultate mai degrebă ambigue sau chiar slabe.
„Aș sublinia, în primul rând, faptul că avem de-a face cu o decizie politică. Persoana respectivă trebuie să aibă încrederea șefului statului și, dacă se poate, să existe un consens în jurul numirii în cauză, să se bucure de încrederea și unei majorități guvernamentale și, dacă e posibil, chiar a unei largi părți a clasei politice. De asemenea, ar trebui să fie o persoană fără pete majore pe dosarul preexistent, în special în ceea ce privește loialitatea față de România, verticalitatea, respectarea legii, regulilor și așa mai departe. Ar trebui să fie, fără îndoială, un bun cunoscător al sistemului politic și al sistemului de decizie din România, un bun manager, care să aibă capacitatea de a lucra cu oamenii și de a ști să conducă instituții. Experiența în conducerea unor instituții ar fi, totuși, importantă, chiar vorbind de instituții la nivel local sau la nivelul eșalonului 2-3”, spune Mișcoiu.
Acestea nu ar fi singurele criterii în discuție. Din start, un șef de servicii secrete ar trebui să înțeleagă foarte bine rolul pe care îl va avea și felul în care funcționează instituția. Dar nu e și suficient. Acesta trebuie să înțeleagă multe dimensiuni de lucru, contexte complexe și care au nevoie de abordări serioase nu exerciții de logică simplă. Nu în ultimul rând, ar trebui să aibă studii care să-l recomande pentru acest post.
„Desigur, trebuie să cunoască și să înțeleagă rolul și funcționarea unui serviciu de informație. Eu, mai degrabă, dacă ar fi să aleg, aș merge în direcția unor specialiști care și-au făcut lucrări de masterat sau de doctorat pe tema serviciilor de informații și au o anumită experiență în analiza funcționalității sistemului. Aș pleca de acolo cumva, din zona aceasta mai degrabă intelectuală, ruptă un pic de sistemul însuși, pentru că dacă dorim o schimbare reală, aceasta trebuie să se facă cu cineva care vine total din afara sistemului respectiv”, adaugă expertul.
În plus, viitorii șefi ai SIE și SRI ar trebui, consideră expertul, să vină cu viziuni profund reformiste la instituțiile respective.
„Este limpede că acum încrederea nu e foarte mare, că aceste instituții trebuie să fie cât se poate de bine manageriate, în același timp trebuie să existe o asumare a unei viziuni reformiste care nu poate să se întâmple din interiorul instituției respective. Deci eu aș marșa către, mai degrabă, un specialist al analizei muncii de informații, care să aibă, însă, și calități manageriale și de socializare cu oamenii din sistem, ceea ce aici nu e foarte ușor de găsit”, explică Sergiu Mișcoiu.
În special la SIE, viitorul director ar trebui să vină cu o experiență în sistemul diplomatic, iar conexiunile externe bune l-ar ajuta enorm.
„La SIE cred că profilul ar trebui să fie a unei persoane care poate a lucrat în sistemul diplomatic, deci înțelege cum funcționează în alte părți relația dintre servicii de informații și guvern, președinți și alte instituții. De asemenea, ar fi bine să fie cineva care are o experiență reală internațională. Cred că, de exemplu, domnul Vlase nu corespundea sub nicio formă. Era un compromis politic. Acum, cineva ca domnul Lazurca nu cred că nu ar corespunde acestor cerințe, pentru că înțelege sistemul și are o experiență de interacțiune inclusiv cu acesta. Pe de altă parte, cred că un șef de SIE nu face supravegherea activităților economice. Serviciul României de Informații are acest rol, pentru că o bună parte din activitatea sa e legată de identificarea unor potențiale amenințări la securitatea națională generate de economia neagră”, mai spune Mișcoiu.
În general, spionajul și lumea serviciilor secrete pare să fie o lume a bărbaților. Pare doar, pentru că în istorie au rămas multe nume de femei care au avut reușite cel puțin comparabile cu cele ale bărbaților. În acest moment, o femeie, Tulsi Gabbard, este directorul Serviciilor Naționale de Informații în Statele Unite ale Americii, chiar în mandatul lui Donald Trump. Fără o legătură neapărat cu acest detaliu, profesorul clujean consideră că ar fi de dorit ca măcar unul dintre directorii serviciilor să fie femeie.
„Eu, sincer, nu văd de ce nu am opta, pentru cel puțin una dintre cele două instituții, pentru o femeie. Nu avem femei în funcții publice, n-am mai făcut acest lucru, dar există și această variantă și eu cred că ar trebui să fie luată foarte serios în considerare dacă vrem o schimbare”, mai spune expertul.
Politologul Andra Martinescu este cercetător la Universitatea Cambridge și Senior Research Fellow la think-tankul britanic The Foreign Policy Center. La finele anului trecut, Andra Martinescu a atras atenția cu un studiu despre acțiunile subversive ale Rusiei în timpul alegerilor prezidențiale din România, în 2024, dar și asupra vulnerabilității structurilor de intelligence românești care ar fi trebuit să prevină acest lucru.
Studiul româncei, care a condus o echipă de cercetori români și ucraineni, a fost diseminat de NATO și a ajuns și la Comisia Europeană.
În opinia sa, viitorii șefi ai SRI și SIE ar trebui să întrunească încă din start un criteriu pe care îl consideră esențial.
„În primul rând, înainte de calități, dar în sens de competență, consider că ar trebui ca viitorul șef de Servicii să nu poată fi un personaj cu afilieri sau cu un anumit tip de expunere. Iar la calități, să fie capabil să aibă o înțelegere profundă a dinamicilor geopolitice măcar la nivel regional, a riscurilor reale cu care ne confruntăm. Apoi, aș spune că esențial este ca un șef de servicii de intelligence să fie un bun, un excelent negociator”, punctează Andra Martinescu.
În același timp, ea consideră că este foarte important ca viitorii șefi ai SRI și SIE să aibă și unele conexiuni externe, iar la modul ideal să poată să aibă uși deschise și la personalități cu putere de decizie la nivel european sau cel puțin regional.
„Foarte important, dar intră tot sub umbrela negocierii politice, asigură o interfață cu factorul politic, raportează, însă cu celeritate și asigură eficiența operatională, la nivel de costuri bugetare”, adaugă experta.
Andra Martinescu dă și cu un exemplu concret din Marea Britanie, țară cu o tradiție democratică aparte, dar și cu un nivel de tradiție și competență extraordinar la nivelul serviciilor intelligence.
„Cel puțin în Marea Britanie, șefii de servicii intelligence au și o pregătire academică extrem de riguroasă. Pe de altă parte, deși nu este un criteriu obligatoriu ca șefii serviciilor să fi urmat studii importante la marile universități britanice sau americane, este mai degrabă o cutumă. De exemplu, printre ultimii sefi ai MI5 a fost Richard Dearlove, Master of Pembroke College, la Universitatea Cambridge”, mai spune Andra Martinescu.
În schimb, experta consideră că nu este necesar ca șeful SIE, spre exemplu, să aibă neapărat cunoștințe importante în domeniul economic. Mai mult, acest lucru poate duce chiar la conflicte de interes, avertizează ea.
„Personal nu văd de bun augur și nici etic ca serviciile secrete să creeze oportunități de business, dar probabil că în România este modelul reconfigurat după ‘90 cumva. Am citit anchete jurnalistice, despre astfel de activități ale unor ofițeri de servicii secrete din România. E o misiune care foarte ușor atrage un cerc vicios și duce la un conflict de interese. Nu trebuie permisă imixtiunea serviciilor în direcții comerciale și economice decât pentru detectarea și contracararea unor potențiale amenințări pentru România. În niciun caz pentru proliferarea unui «imperiu business» tot al SIE”, subliniază Andra Martinescu.
SRI are doar un șef interimar, generalul Răzvan Ionașcu, după ce Eduard Hellvig a demisionat în urmă cu doi ani. Președinte Klaus Iohannis, iar mai apoi președintele interimar Ilie Bolojan nu au numit o nouă conducere la SRI. Sarcina îi va reveni președintelui Nicușor Dan. Până atunci, SRI este condus interimar de prim-adjunctul lui Hellvig, generalul Răzvan Ionescu.
De cealaltă parte, SIE este condus de șapte ani de generalul Gabriel Vlase. Acesta a fost numit încă din 2018 în fruntea Serviciului.
Președintele Nicușor Dan pare să se fi hotărât în privința noilor șefi de la Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe. În cadrul vizitei surpriză făcută de șeful statului la Guvern, în presă au apărut informații că președintele Nicușor Dan îi are în vedere pe avocatul Gabriel Zbârcea pentru șefia SRI, iar pe diplomatul Marius Gabriel Lazurca pentru șefia SIE.
Inițial, în spațiul public a fost vehiculat și numele fostului premier Dacian Cioloș, pentru șefia SRI, dar totul a rămas la stadiul de zvonuri. Numele lui Cioloș a fost primit cu rezerve de experți în securitate precum Hari Bucur Marcu. Mai recent, în discuția pentru SRI a fost rostit și numele profesorului de relații internaționale Valentin Naumescu, însă acesta susține că nu este interesat. Iar pentru conducerea SIE este vehiculat și fostul premier Mihai Tudose.
