Donald Trump poartă discuții cu aliați europeni privind un plan prin care firme private de securitate americane ar putea fi desfășurate în Ucraina, ca parte a unui efort de pace pe termen lung. Contractorii ar urma să sprijine construcția de fortificații, baze și să protejeze interese americane în regiune, fără a implica trupe oficiale ale SUA pe teren.
Planul, dezvoltat în strânsă colaborare cu Marea Britanie și Franța, urmărește consolidarea forțelor ucrainene pe frontul de est, crearea unor zone tampon demilitarizate și implicarea unei forțe europene de menținere a păcii. „Prezența contractorilor americani ar pune ‘boot-uri americane’ pe teren, creând un efect de descurajare semnificativ împotriva unei eventuale agresiuni rusești”, a declarat o sursă de la Whitehall citată de The Telegraph.
Rolul României ar putea fi crucial. Oficialii europeni analizează utilizarea porturilor românești și a spațiilor aeriene pentru transportul echipamentelor militare și al trupelor europene către frontul ucrainean. De asemenea, România ar putea participa la misiuni navale în Marea Neagră pentru securizarea coridoarelor comerciale și a transporturilor de arme. Alin Burcea, președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, subliniază că „în contextul geopolitic actual, țara noastră devine un nod logistic și strategic pentru sprijinul Ucrainei și al aliaților occidentali”.
Detalii ale planului:
Frontul ucrainean: Trupele ucrainene, instruite de SUA, Marea Britanie, Franța și alte state europene, vor reprezenta prima linie de apărare împotriva unei eventuale invazii rusești.
Contractori americani: Aceștia ar urma să construiască fortificații și baze, similar misiunilor din Irak și Afganistan, asigurând protecția infrastructurii critice și a investițiilor americane, inclusiv în mineralele rare ale Ucrainei.
Zona tampon: Planurile prevăd o zonă demilitarizată de 20 km de o parte și alta a liniei frontului, care ar putea fi supravegheată de forțe europene sau observatori internaționali, pentru a preveni escaladarea conflictului.
Air policing și logistică: Deschiderea etapizată a aeroporturilor ucrainene, începând cu Lviv și extinzându-se spre Kiev, sub protecția patrulelor aeriene europene și a sistemelor defensive furnizate de SUA.
Misiune navală în Marea Neagră: Turcia va conduce operațiunea, sprijinită de Bulgaria și România, pentru a asigura deschiderea rutelor maritime și securizarea transporturilor de echipamente.
Trump a declarat că SUA vor asigura un „backstop” prin suport logistic și inteligență, fără a desfășura propriile trupe pe teren. „Vom fi implicați pentru a sprijini aliații europeni și pentru a crea un efect de descurajare credibil față de Rusia”, a spus președintele american.
Oficialii europeni subliniază însă că planul depinde de implicarea reală a Washingtonului, iar scepticismul privind angajamentul Rusiei rămâne ridicat. „Este greu de crezut că Putin va respecta un armistițiu, dar orice prezență americană și europeană va crea un efect de descurajare imediat”, a precizat un diplomat european.
Implicarea României poate include:
Facilitarea transportului de echipamente și trupe prin aeroporturi și porturi;
Suport în instruirea trupelor ucrainene pe teritoriul României;
Participarea în patrule navale în Marea Neagră pentru deschiderea coridoarelor comerciale;
Posibil rol de hub regional pentru inteligență și logistică în cadrul forței europene de menținere a păcii.
Planul mai prevede și livrări suplimentare de armament american către Ucraina, inclusiv rachete de croazieră, HIMARS și sisteme Patriot, cu sprijin european pentru plata și transportul acestora. Andriy Yermak, șeful cancelariei prezidențiale ucrainene, a asigurat că „nimeni din partea americană nu exercită presiuni asupra Ucrainei pentru cedarea de teritorii”.
Analiza oficialilor europeni și americani sugerează că România ar putea deveni un pilon strategic în implementarea planului, oferind infrastructura și logistica necesare pentru consolidarea securității Ucrainei și a regiunii Mării Negre.
