Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la asumarea răspunderii în Parlament pe pachetul doi de măsuri, că Guvernul vrea să pună capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, iar oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiu cetăţenilor.
Premierul Ilie Bolojan a declarat la angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109 pe 2011 privind guvernanţa corporativă a întreplindelor publice, că Guvernul îşi angajează azi răspunderea şi pentru reforma companiilor publice.
”Proiectul cu care vin azi în faţa Parlamentului are mai multe obiective. Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiu cetăţenilor şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivite”, a spus premierul. Bolojan a arătat că, în acest sens, modificările pe care le propun sunt pe mai multe paliere.
”Nu va mai fi posibil ca managementul acestor companii să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanţa companiilor şi mai ales cu calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor. Membrii neexecutivi ai Consiliului de Administraţie vor primi o indemnizaţie lunară egală cu maxim două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maximum trei astfel de salarii, ca venit fix. Dacă sunt performanţi şi îndeplinesc toate criteriile de performanţă, vor putea primi maxim încă două indemnizaţii ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an şi doar în funcţie de situaţiile financiare. Înainte, puteau primi până la nouă indemnizaţii”, a spus premierul. Ilie Bolojan a mai declarat că a doua măsură vizează indicatorii reali de performanţă şi plafonarea beneficiilor.
”De acum înainte, cel puţin jumătate din indicatorii de performanţă vor fi financiari şi vor fi cuantificabili, profit, grad de îndatorare, investiţii realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de şedinţe ţinute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele şedinţe. Am plafonat diurnele, sporurile, maşinile de serviciu şi alte beneficia, care în unele cazuri erau folosite abuziv şi discreţionar ca supliment de venit”, a anunţat premierul.
A treia măsură prezentată de premierul este legată de Consiliile de administraţie care vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent.
”Până acum, numărul maxim posibil de membri într-un Consiliu de administraţie era şapte. La Regiile autonome vor rămâne trei, la societăţile cu sistem dualist, consiliile de supraveghere vor fi între trei şi cinci membri, iar în companiile mari, companiile de administraţie, tot de trei-cinci membri. Mai puţin membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste cincizeci de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecţia se va face prin firme de recrutare cu experienţă crescută care au capacitatea de a atrage profesionişti”, a menţionat premierul. El a mai spus că de asemenea, un funcţionar public va putea face parte într-un singur Consiliu de administraţie.
”A patra măsură, putere mai mare pentru agenţia guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice şi performanţele lor. Agenţia pentru monitorizarea şi evaluarea performanţelor întreprindelor publice va deveni pivotul acestui sistem, va valida sau anula procedurile de selecţie, va veghea ca indicatorii de performanţă să fie stabiliţi corect şi să fie respectaţi, va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor. Un management eficient va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiţi îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari”, a mai spus premierul Bolojan.
