MAE salută decizia prin care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că instanţele judecătoreşti ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul său trebuie să obţină acordul instanţelor din statul emitent.
”Ministerul Afacerilor Externe salută pronunţarea, în data de 04.09.2025, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărârii în cauza C-305/22, C.J., cerere de decizie preliminară prin care Curtea de Apel Bucureşti (instanţa de trimitere) a solicitat interpretarea normelor UE privind executarea mandatelor europene de arestare şi recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti în materie penală. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că instanţele judecătoreşti ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul acestui stat trebuie să obţină consimţământul instanţelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunţate în acest din urmă stat”, conform unui comunicat transmis vineri de MAE.
Conform MAE, acest consimţământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunţată de statul emitent, însoţită de un certificat. ”Fără acest consimţământ, condiţiile pentru o preluare a executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată. Astfel, obiectivul de a creşte şansele de reinserţie socială nu este absolut şi trebuie conciliat cu norma esenţială potrivit căreia statele membre execută orice mandat european de arestare”, explică MAE.
Ţinând seama de diferitele funcţii ale pedepsei în cadrul societăţii, instanţele din statul membru în care o persoană a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate se pot sprijini în mod legitim pe argumente legate de politica penală care îi sunt proprii pentru a justifica executarea pe teritoriul său a pedepsei pronunţate şi, în consecinţă, pot refuza transmiterea hotărârii de condamnare şi a certificatului în vederea executării pedepsei pe teritoriul unui alt stat membru.
”În orice caz, dacă refuzul de a executa un mandat european de arestare a intervenit cu încălcarea condiţiilor esenţiale şi a procedurii prevăzute de dreptul Uniunii, acest mandat de arestare rămâne în vigoare, iar statul emitent îşi păstrează dreptul de a executa pe propriul teritoriu pedeapsa aplicată. Hotărârea pronunţată în cauza C-305/22 este în linia poziţiei exprimate de statul român înaintea CJUE. Această hotărâre creează premisele executării mandatelor europene de arestare. Statele membre de executare nu vor mai putea să preia executarea pedepsei pronunţate în absenţa consimţământului statului membru emitent al respectivului mandat”, indică MAE.
România a fost reprezentată în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, alături de Serviciul Contencios UE.
Instituţia din Guvernul României competentă în domeniul vizat de această cauză este Ministerul Justiţiei.
