Omagiu adus lui Pierre Boulez, titanul avangardei franceze, celebrarea lui Dinu Lipatti şi a lui George Enescu, Ceaikovski şi Beethoven – se regăsesc în programul zilei pe scenele Festivalului Internaţional „George Enescu”.
Ultimele bilete sunt disponibile online, în platforma Eventim.ro şi în format fizic, în lanţul de librării Cărtureşti şi la intrarea în sala de concert.
Dimineaţa începe la Sala Auditorium a MNAR, la ora 11:00, cu un concert semnat de Ensemble Intercontemporain, ansamblul fondat de însuşi Pierre Boulez, la Paris, în 1976. Cu ocazia centenarului naşterii sale, festivalul îi dedică un portret muzical, construit ca o călătorie prin diferitele ipostaze ale creaţiei sale.
Ca un omagiu adus gazdei spirituale a festivalului, recitalul debutează cu „Impresii din copilărie” de George Enescu, o suită pentru vioară şi pian ce evocă fragmente poetice de viaţă, transformate de compozitor într-o succesiune de miniaturi expresive. Urmează apoi universul boulezian – de la lucrările pentru pian (12 Notations şi Incises), prezentate în versiunile lor iniţiale, până la metamorfozele electronice din Anthèmes 2 pentru vioară şi Dialogue de l’ombre double pentru clarinet, ambele concepute cu sprijinul IRCAM, instituţia de cercetare în muzică şi acustică înfiinţată de Boulez la Paris.
Prin Diego Tosi (vioară), Martin Adámek (clarinet) şi Dimitri Vassilakis (pian), alături de artiştii IRCAM Augustin Muller (electronics) şi Sylvain Cadars (inginer de sunet), publicul va descoperi dimensiunea vie a unei creaţii care a schimbat radical chipul muzicii contemporane.
La ora 13:00, la Sala Radio, Orchestra Filarmonicii „Banatul” din Timişoara, sub bagheta lui Sascha Goetzel, propune un concert construit pe tema aniversării şi memoriei. Sunt rememorate două figuri fundamentale ale muzicii româneşti: George Enescu (70 de ani de la dispariţie) şi Dinu Lipatti (75 de ani de la moarte).
Concertul se deschide cu „Vocea naturii” de Enescu, parte dintr-o suită rămasă neterminată, dar care poartă în ea spiritul contemplativ al compozitorului şi fascinaţia pentru ciclurile naturii. Urmează două lucrări ale lui Dinu Lipatti: Concertino în stil clasic, compus la doar 19 ani, o demonstraţie de maturitate timpurie, cu o formă clară şi eleganţă neoclasică, şi Dansurile româneşti, în versiunea pentru pian şi orchestră – o lucrare cu vitalitate folclorică, scrisă în anii parizieni ai tânărului compozitor.
Solista acestui concert este pianista rusă Tatiana Dorokhova, câştigătoare a Concursului Internaţional „George Enescu” 2024, o prezenţă ce confirmă legătura dintre competiţie şi festival, două ramuri ale aceleiaşi tradiţii. Programul se încheie cu Simfonia nr. 1 de Călin Ioachimescu, o lucrare a contemporaneităţii româneşti, în care compozitorul aduce un omagiu lui Mahler, explorând dimensiuni orchestrale vaste şi tensionate.
La ora 16:30, Orchestra de Cameră din Basel, dirijată de Pierre Bleuse, o are ca invitată pe celebra violoncelistă Sol Gabetta, artistă de origine argentiniană, recunoscută pentru sunetul său vibrant şi emoţionalitatea intensă.
Concertul se deschide cu Simfonia de cameră pentru 12 instrumente, Op. 33 de George Enescu – ultima lucrare orchestrală a compozitorului, prezentată pentru prima oară la ediţia inaugurală a Festivalului „Enescu”, în 1958. Este un „cântec al lebedei”, dens şi profund, care pune în lumină complexitatea armonică şi arhitectura riguroasă a compozitorului român.
Urmează Concertul pentru violoncel în re minor de Édouard Lalo, o partitură cu accente iberice, contrastând lirism şi dramatism, ce oferă solistului o oportunitate de virtuozitate strălucitoare. Finalul serii este rezervat Simfoniei a VII-a de Ludwig van Beethoven, descrisă de Richard Wagner drept „apoteoza dansului”. Este o lucrare în care forţa ritmică şi bucuria vitală ating un apogeu de intensitate, ridicând publicul într-o atmosferă de entuziasm colectiv.
La ora 19:30, Sala Palatului găzduieşte un concert grandios, în care Orchestra de Tineret Gustav Mahler şi Orchestra Română de Tineret, conduse de Manfred Honeck, propun un program construit în jurul ideii de destin.
Concertul începe cu uvertura operei Don Giovanni de Mozart, un amestec de lumină şi întuneric, tragedie şi instinct. Urmează Concertul pentru vioară în re major, Op. 35 de Erich Wolfgang Korngold, o lucrare de referinţă a secolului XX, ce îmbină rafinamentul simfonic cu lirismul inspirat de propria sa muzică de film. Solistul este violonistul francez Renaud Capuçon, apreciat pe marile scene internaţionale pentru sunetul său cald şi prezenţa scenică carismatică.
Finalul aparţine lui Piotr Ilici Ceaikovski, prin Simfonia a V-a în mi minor, Op. 64. Această lucrare este cunoscută pentru tema destinului, care revine obsesiv în fiecare parte, transformându-se într-o călătorie emoţională de o intensitate covârşitoare. Sub bagheta lui Honeck.
Ziua se încheie cu un concert de baroc napolitan la Ateneul Român, de la ora 22:30. Accademia Bizantina, sub conducerea lui Ottavio Dantone, propune publicului lucrări semnate de Pergolesi, Conforto, Caballone şi Scarlatti.
Programul, intitulat sugestiv „The Gold of Naples”, readuce în atenţie compozitori mai puţin cunoscuţi, dar esenţiali pentru strălucirea epocii baroce. Arii şi concerte pentru vioară, pagini orchestrale pline de vivacitate şi rafinament vor fi interpretate de solista Valeria la Grotta (soprană), basul Omar Montanari şi de ansamblul condus de concertmaestrul Alessandro Tampieri.
